Descentralizarea genereazã nemulţumiri

Inspectorul general în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, Gabriel Leahu, le-a prezentat ieri directorilor unitãţilor şcolare mureşene şi reprezentanţilor administraţiei publice locale principiile strategiei de descentralizare a învãţãmântului preuniversitar. În aceastã perioadã, proiectul viitoarei Legi, a descentralizãrii, se aflã în dezbatere publicã, dar conform etapizãrii incluse în proiect întregul proces de descentralizare trebuie încheiat pânã în anul 2010.

Transformãri radicale

Prin descentralizarea învãţãmântului se urmãreşte transferul de decizie, responsabilitate şi resurse cu privire la organizarea, administrarea şi finanţarea activitãţii unitãţilor de învãţãmânt, de la nivel central la nivelul şcolilor. Modelul de descentralizare propus conferã şcolii rolul de principal factor de decizie. În privinţa materiilor studiate, principalul obiectiv este creşterea, gradualã şi diferenţiatã a ponderii curriculumului la decizia şcolii, în strânsã legãturã cu nevoia localã de calificare a forţei de muncã. Manualele vor fi alese de cãtre cadrele didactice, la nivelul şcolii. Directorul unitãţii şcolare devine manager, elaborând proiectul de încadrare, cu sprijinul şefilor de catedre, iar selecţia personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic va fi aprobatã în consiliul de administraţie. Recrutarea, selecţia şi angajarea se vor realiza de cãtre directorul şcolii, cu aprobarea consiliului de administraţie al acesteia şi pe baza metodologiilor şi a procedurilor elaborate de MEdC.
Finanţarea învãţãmântului se va realiza din patru surse: bugetul de stat (pentru cheltuielile de personal şi manuale pentru învãţãmântul obligatoriu şi parţial pentru burse şi transportul elevilor), bugetul Consiliului Judeţean (sume din fondul de echilibrare a bugetelor locale, pentru învãţãmânt), bugetul Consiliului Local şi veniturile proprii ale şcolii. Faţã de situaţia actualã, de la bugetul de stat se va prevede şi o sumã minimã destinatã acoperirii cheltuielilor materiale şi serviciilor.
Rezultatele aşteptate în urma descentralizãrii sunt eficientizarea activitãţii şi creşterea performanţelor instituţiilor educaţionale.

Interes sporit

Directorii convocaţi ieri au manifestat un interes deosebit pentru proiectul descentralizãrii. Principala lor nemulţumire a fost gradul crescut al rãspunderii, în condiţiile limitãrii drepturilor decizionale. "Nu am înţeles cum pot sã rãspund dacã nu pot sã decid", şi-a expus nedumerirea directoarea Grupului Şcolar "Constantin Brâncuşi", Adriana Ţibrea. Ea a fost susţinutã şi de Florin Oproiescu, directorul Grupului Şcolar "Aurel Perşu". Conducãtorii unitãţilor de învãţãmânt vor ca, pentru început,
sã-şi pãstreze şi poziţia de preşedinţi ai Consiliilor de Administraţie, iar şcoala sã pãstreze douã treimi din drepturile de decizie în aceste consilii.
Dificultatea implementãrii descentralizãrii în mediul rural a fost ilustratã clar de primarul comunei Nadeş, Alexandru Cârnu: "Peste 80% din primãriile comunelor din România nu au bani sã-şi achite cheltuielile necesare funcţionãrii instituţiei propri. Se vorbeşte de un cost de 25 de milioane pe elev. Noi avem 500 de elevi, deci ar trebui sã alocãm doar pentru şcoalã un buget dublu faţã de bugetul total al comunei", a atras atenţia Alexandru Cârnu.
Primarii au fost cei mai sceptici, arãtând cã vor avea mai multe responsabilitãţi, fãrã sã beneficieze de bani suficienţi. Edilii au cerut ca o altã analizã a descentralizãrii învãţãmântului sã fie realizatã separat, doar cu autoritãţile administraţiei publice locale.

Ionuţ OPREA

ionut@zi-de-zi.ro