Scurta istorie a unei averi risipite

Dupa mai bine de 100 de ani de cand au inceput sa fie exploatate, Baile Sarate din Sangeorgiu de Mures suscita si astazi interes si patimi personale. Procese interminabile, dar si o concesiune acordata in conditiile unor litigii nefinalizate, reprezinta punctele de interes si discutie ale membrilor comunitatii din Sangeorgiu de Mures. Dincolo insa de aceste aspecte mai mult sau mai putin discutabile care impart comunitatea sangeorzana in pro si contra, exista insa si o poveste… Povestea baronului fara blazon care incepe acum mai bine de un secol.
Potrivit volumului "Sangeorgiu de Mures – Baile Sarate" (paginile 41-43), autori Calin I. Dorgo si Ilarie Gh. Opris, volum editat in anul 2000 de Casa de Editura "Mures", in anul 1880, la Sangeorgiu de Mures s-a folosit pentru prima data un bazin amenajat pentru bai sarate, alimentat natural cu apa dintr-un izvor de suprafata. Apoi informatiile se inmultesc. Pentru anul 1888, potrivit registrului de cadastru funciar din Sangeorgiu de Mures este mentionat locul "fantana cu apa sarata" pe locul familiei Major si Racz. In acelasi an, mai apar mentionate in documentele cadastrale, "gradini cu apa sarata" pe proprietatile familiei Partenie Trombitas, protopop ortodox si pe proprietatile familiilor Izmael si Meszaros Denes. Dovezi suficiente care arata ca pamantul era saraturos si putin potrivit pentru agricultura, dar avand un potential fizioterapeutic putin banuit la acea data. Insa terenul pe care se afla actualele Bai Sarate, la acel sfarsit de secol al XIX-lea erau in proprietatea pretorului Ladasan care in 1880, l-a vandut familiei Csete Gyorgy. De aici incolo incepe adevarata povestea a unei averi risipite.
Istoria agitata a Bailor Sarate
Potrivit ziarului de limba maghiara "Szekely Lapok" care aparea in 1902, in luna februarie, in coloanele aceluiasi ziar, Csete Gyorgy si-a facut cunoscuta intentia de a organiza o societate pe actiuni care sa se ocupe cu dezvoltarea Bailor Sarate. Pana in 1902 se investisera 12.000 de coroane si totul parea ca merge bine. Unul dintre cei trei fii pe care ii avea Csete Gyorgy, a fugit insa cu fiica grofului Mariaffi in Ungaria si nu s-a mai intors niciodata, iar de averea familiei – inclusiv de Baile Sarate – s-a ocupat in continuare un alt fiu, Csete Bela. Cel de-al treielea fiu al lui Csete Gyorgy, Andrei, nu stim cu ce s-a ocupat, in orice caz nu apare ca fiind interesat de Baile Sarate. Csete Andrei a avut si el o fiica, Csete Anna Olga, care s-a casatorit cu invatatorul roman Alexandru Gutu si care apoi, s-a stabilit la Ludus. Intre 1920-1924, in Baile Sarate s-a investit foarte mult intrucat s-au construit trei stranduri cu apa sarata, cabine de plaja, baza de tratament cu bazin de apa calda, vane pentru bai individuale, impachetari cu namol mineral, sauna, restaurant, terasa pentru dans, parc amenajat cu cu locuri de joaca si odihna. Dar pentru toate acestea, Csete Bela, a facut un mare imprumut la o banca din Sibiu pe care n-a mai putut sa-l restituie. Drept urmare, a fost executat silit si Baile Sarate au trecut in proprietatea Casei Generale de Economii S.A. Sibiu. Din 1930, Baile Sarate au fost inchiriate si administrate de familiile Kohn si Mitrea, iar din 1941 si pana in 1944, de familiile Kohn si Farkas. In 1944, familia Kohn ia calea Auschwitz-ului, iar din 52 de membrii ai familiei se mai intorc acasa doar 2. In continuare, din 1944 si pana in 1948, la nationalizarea comunista, Baile Sarate au fost administrate de familia Megyesi. In anul 1938 s-a construit un hotel cu 12 camere si un cabinet medical, medic fiind prof. univ .dr. docent Mihail Mitrea. Tot in acest spatiu, intre anii 1971-1983 a functionat un spital de fizioterapie cu 24 de paturi si un cabinet medical. Dupa 1989, Baile Sarate au devenit un mar al discordiei si obiect al unor interminabile procese pentru cei care fie ca au administrat, fie ca au avut in proprietate diverse imobile situate in aria Bailor Sarate. Csete Bela a devenit doar o amintire in istoria Bailor Sarate, spre care cu siguranta, pana la decesul sau din 1967, a privit de multe ori cu nostalgie. Oricum, inceputurile si istoria Bailor se leaga de familia sa si de investitiile realizate de el.
"Baronul"… nu e baron?
Dar cine era Csete Bela? Se nascuse in 1880 in Tonciu, Cluj, iar in 1900 a obtinut diploma de invatator la Budapesta. Din 1902 si pana in 1915 cand a fost concentrat in armata austro-ungara, a activat ca invatator in Sangeorgiu de Mures la Scoala confesionala reformata. Dupa unirea Transilvaniei cu Regatul Romaniei nu a mai revenit in invatamant intrucat a refuzat sa se prezinte la examenul de autorizare ca invatator care presupunea si o proba de cunoastere a limbii romane. In 1940 a fost numit primar de autoritatile hortyste si a dus o intensa munca de lamurire cu populatia romaneasca din comuna pentru a trece la religia reformata. Potrivit celor care l-au cunoscut, a fost foarte preocupat de biologie si avea o impresionanta biblioteca, atat prin numarul de carti, cat si prin varietatea domeniilor carora apartineau acestea. A avut o singura fiica, Csete Margit (decedata dupa 1990), care insa nu a avut copii. Este inmormantat in cimitirul din Ernei (candva ortodox) situat in spatele Bisericii ortodoxe din Ernei. Desi l-am cautat intens, nu am gasit mormantul lui Csete Bela, decedat in 1967. Am gasit insa o piatra de mormant a fratelui sau Gyorgy, cel care fugise in Ungaria cu fiica grofului Mariaffy si care a decedat si a fost ingropat in Ungaria. Csete Bela nu a avut niciodata titlul nobiliar de baron, pentru ca este stiut faptul ca titlurile nobiliare se acordau de autoritatile austro-ungare odata cu un brevet imperial care confirmau acest titlu. Ori pana acum nimeni nu a gasit brevetul… deci "baronul" nu este baron.
Mai bine la straini decat la rudele romane
Csete Margit, unica fiica a lui Csete Bela, verisoara cu Anna Olga (Csete), devenita Gutu, nu a avut urmasi si a trait destul de retrasa la Sangeorgiu de Mures. Legatura d-nei Margit cu ramura (romanizata) a familiei din Ludus a fost sporadica, chiar inexistenta spun unii. Ceea ce a mai ramas din averea lui Csete Margit, fiica lui Bela – si a ramas totusi destul de mult, adica o casa si mai multi ari de pamant in zona Bailor Sarate – a fost mostenit de o familie din Sangeorgiu de Mures care a avut grija de batrana doamna in ultimii ei ani de viata. Nici pe patul de moarte Csete Margit nu a dorit sa ia legatura cu verisoara sa de la Ludus si cu descendentii acesteia, in fond rudele ei de sange. Asa cum am vazut, a preferat sa-si lase averea unei familii maghiare din Sangeorgiu de Mures. Motivul nu este greu de banuit… Ultimii descendenti ai familiei Csete erau pe cale de a se romaniza, definitiv si iremediabil.

Cea mai mare parte informatiile de ordin istoric, au fost preluate din volumul "Sangeorgiu de Mures – Baile Sarate" (paginile 41-43), autori Calin I. Dorgo si Ilarie Gh. Opris, volum editat in anul 2000 de Casa de Editura "Mures".

Doina Marginean, asistenta medicala in Ludus, fiica lui Csete Ana Olga si a lui Andrei Gutu, nepoata a d-nei Csete Margit:
"M-am interesat la primarul din Sangeorgiu de Mures, Vizi Jozsef, daca pot sa revendic ceva din averea matusii mele, Csete Margit, fiica lui Csete Bela, acesta din urma fiind fratele bunicului meu Andrei. Mi-a spus ca nu, pentru ca Csete Bela ar fi pierdut totul dupa ce, in perioada interbelica, ar fi facut un imprumut la banca din Sibiu. Asa ca am renuntat sa mai ma interesez de averea lor si nu am mai insistat sa verific veridicitatea celor afirmate de primar. Oricum tineam destul de putin legatura. Este adevarat ca nici la inmormantarea matusii mele, Margit, nu am fost…"

Alexandru Gutu, cumnat cu Csete Margit, fiica lui Csete Bela
Nascut in 1914 in Basarabia. In anul 1937 a absolvit Scoala de invatatori din Chisinau si a profesat pana in 1942 cand a fost incorporat in armata romana. Pana in 1945 a participat la cel de-al doilea razboi mondial. A fost decorat in 1943 cu "Coroana Romaniei", clasa a V-a si "Coroana Romaniei", clasa a IV-a in anul 1945. In acelasi an a venit in Transilvania ca invatator, iar din 1950 si pana in 1952 a fost director la Scoala romaneasca din Sangeorgiu de Mures. In 1948 s-a casatorit cu Csete Ana Olga, nepoata de frate a lui Csete Bela, fostul proprietar al Bailor Sarate. Din 1952 si pana in anul 1976 cand s-a pensionat, a fost invatator la Ivanesti. Are o singura fiica, Doina Gutu, actualmente Marginean, care traieste la Ludus. Alexandru Gutu a decedat la Ludus in 1992.

Nicolae BALINT