Home / Social / Mugurel duce mai departe cântecele lui Petre Săbădeanu

Mugurel duce mai departe cântecele lui Petre Săbădeanu

Distribuie

3_MUGUREL_GABOR.jpg
Într-o sâmbătă de ianuarie geroasă am ajuns în Sântana de Mureş, la casa unde locuieşte ultimul descendent al cântăreţului de muzică populară, Petre Săbădeanu.
Casa nefinisată încă în exterior, are tot confortul unei case de la oraş. Proprietarul, mecanicul auto şi coordonatorul tehnic la SC Lion Victoria din Târgu Mureş, este Mugurel Gabor, nepotul regretatului Petre Săbădeanu.
Ce zic ascultătorii
Înainte de a ajunge la el, am ascultat părerea fostului primar al comunei Sântana, cel care a fost prieten cu Petre Săbădeanu. „Este un tânăr talentat, are voce, dar nu are susţinere din partea nimănui, acum vrea să facă şi o şcoală de muzică la oraş”, a spus Petre Puni, ultimul primar ante-decembrist.
Îl credem pe cuvânt pe nea Petre, dar verificăm! Îl întreb şi pe actualul vice-primar al comunei, Răzvan Bucur, dacă l-a auzit vreodată cântând pe Mugurel? „L-am auzit cântând de mai multe ori, pentru că Mugurel Gabor a participat la mai multe spectacole organizate în comuna Sântana de Mureş”, afirmă vicele, adăugând: „ are şi voce şi talent, cred că este un adevărat urmaş al cântăreţului de muzică populară Petre Săbădeanu, ale cărui melodii le cântă cu mare pricepere”, a fost de părere tânărul vice-primar al comunei Sântana.
Concurent la Târgovişte
Acasă la Mugurel găsim şi urmele participării sale la unele concursuri şi festivaluri. Agăţate de televizorul prins pe perete, în bucătăria amenajată potrivit ultimelor tendinţe în ale designului, se află o medalie şi un afiş. „Este medalia ce am obţinut la festivalul Concurs de Muzică Populară „Flori de Câmpie”, organizate cu ocazia Zilelor Sărmăşene, ediţia din 2009, este de fapt o menţiune, iar cealaltă este o diplomă de participare la Festivalul crizantema de Aur ce a avut loc în perioada 28-30 octombrie 2010, la Târgovişte”, explică Mugurel, care se lasă pozat cu afişul mare cât un cearşaf.
Îl întreb despre festival şi aflu că acolo se ajunge după o selecţie riguroasă, că vin candidaţi din toate colţurile ţării, el a fost ales printre cei 20 care au participat la concurs, a primit o diplomă de participare, pentru că nu a intrat printre cei şase câţi au concurat în finală. „Pentru mine a fost o mare cinste să pot cânta în faţa unui juriu exigent, de prestigiu, al cărui preşedinte a fost însăşi Felicia Filip, iar din juriu au făcut parte nume precum Gheorghe Turda, Voicu Enăchescu, Vlădeasca şi alte nume mari,” îşi aminteşte Mugurel. Dar participarea în sine înseamnă mult pentru cel care vrea să ducă mai departe cântecele lui Petre Săbădeanu. „Mi-am zis că dacă tot avem această legătură de rudenie, trebuie să încerc să duc mai departe cântecele sale, am voie să le cânt cu condiţia să nu modific linia melodică ori textele, n-am voie să le înregistrez, să le comercializez, dar pot contribui la păstrarea lor,” spune Mugurel.
Ceri o haină, primeşti costum
Cum i-a venit această idee? „I-am scris mătuşii mele la Bucureşti că aş vrea să-mi dea mie haina cu cănaci a lui unchiul, că tare îmi plăcea de ea, iar mătuşa mi-a trimis tot costumul”, de care nepotul are mare grijă acum. „Îmbrăcat cu acest costum obişnuiesc să cânt la evenimentele organizate la Sântana sau în altă parte unde sunt invitat”, continuă Mugurel. „Unchiul a fost în primul rând inginer, om de cultură, care a cântat din pasiune, de dragul locurilor natale, iar mătuşa Ştefania Georgeta a zis că se mărită cu unchiul cu condiţia ca acesta să nu-şi lase meseria de agronom de dragul cântatului!”, explică nepotul. Şi nu a lăsat nici meseria, nici scena, cântând şi înregistrând frumoasele cântece din Valea Mureşului.
A învăţat chitara
Mugurel a urmat şcoala generală la Gimnaziul Mihai Viteazul, fosta şcoală nr. 5, din cartierul Tudor Vladimirescu din reşedinţa de judeţ. „Acolo am avut un profesor, Cernea Ioan, care s-a ocupat de noi, de la el am învăţat să cânt la chitară, am participat la serbările ce se organizau pe atunci, era pe vremea lui Ceauşescu,” povesteşte el, întrebându-mă dacă e bine să spună şi de Cântarea României? Mai ales că odată a luat şi premiul întâi cu mulţi ani în urmă. Uşor-uşor îşi aminteşte de alte participări, de pildă în 2009 de 1 decembrie la Moisei, la festivalurile de la Răstoliţa, din Valea Regilor de la Gurghiu, anul trecut la serbarea organizată de 24 ianuarie, sau de Ziua României, de 1 decembrie, de fiecare dată a purtat costumul moştenit de la Petre Săbădeanu. „Anul acesta nu am mai organizat de 24 ianuarie, pentru că nu poţi invita interpreţi fără să le spui că vor cânta gratis sau pe bani, şi de unde bani dacă e restrâns bugetul, e criză,” motivează el absenţa unui spectacol de Ziua Unirii. A mai colaborat cu Vanga Gheorghe, cel care răspunde de mai multe ansambluri de dansuri şi jocuri populare, precum Mioriţa, Şiregaul, Junii Cetăţii, apoi cu Ansamblul Mureşul, cu Titi Boantă…şi pare că şirul nu are sfârşit.
Ce planuri are mecanicul de la Victoria? Vrea să ia legătura cu şcoala populară de artă, să vadă dacă la 36 de ani, cât are el acum, ar mai putea să fie admis ca să se perfecţioneze. Îi place să cânte şi dacă vocea nu îl va părăsi, vom mai auzi cu siguranţă de el!


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Razie rutieră în zona stațiunii Sovata

Distribuie Polițiști ai stațiunii Sovata și Secției 14 Poliție Rurală Ghindari au derulat, în acest …

1 comentariu

  1. Frumos 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.