Home / Agricultura / FOTO: Dafcochim. Parteneriat onest, serios şi bilateral cu Fermierii

FOTO: Dafcochim. Parteneriat onest, serios şi bilateral cu Fermierii

Distribuie

180 de agricultori din Transilvania au participat, între 14 – 17 ianuarie, la deja tradiţionalul simpozion organizat anual de compania Dafcochim Târgu-Mureş, divizia Agro. Dafcochim este unul din principalii jucători de pe piaţa produselor chimice industriale şi a produselor chimice pentru agricultură din România. Compania este deţinută de Liviu Cojoc şi Radu Fodor.

Ediţia din 2014 a simpozionului a fost găzduită de hotelul de patru stele „Saliris” din Eger, Ungaria, şi a marcat primul moment din cadrul manifestărilor de aniversare a 20 de ani de la înfiinţarea societăţii comerciale Dafcochim. Vreme de  trei zile, pe perioada simpozionului, invitaţii lui Liviu Cojoc şi Radu Fodor, fermieri din opt judeţe din Transilvania, au beneficiat de informaţii noi în domeniu şi de prezentări de produse asigurate de reprezentanţi la vârf ai multinaţionalelor BASF, DuPont Pioneer, Agro Prospect, Dow AgroSciences şi Timac Agro România, dar şi de relaxare, zona fiind renumită în toată Europa, atât pentru apa termală, cât şi pentru podgoriile şi cramele de vin. Conferinţe, degustări de vinuri, spa la apa termală şi voie bună cu fomaţia cântăreţei de muzică populară şi romanţe, Maria Neag. Adevărate seminarii, sfaturi din experienţă din fermă şi dezbateri profesionale între cei mai semnificativi fermieri din opt judeţe din Transilvania, consiliaţi de echipele consistente ale multinaţionalelor prezente şi mai ales de divizia Dafcochim Agro condusă de Marinel Ştefan.

Liviu Cojoc, etapele creşterii: Oltchim, Boţoman, băncile

Directorul general al companiei Dafcochim, omul de afaceri Liviu Cojoc, a rememorat cu emoţie momentele de început, de acum două decenii, mulţumind, pe rând, conducerii combinatului Oltchim de la acea vreme, lui Gheorghe Boţoman – unul dintre cei mai valoroşi specialişti din România în domeniul protecţiei plantelor, precum şi bancherilor care au avut viziunea necesară sprijinirii agricultorilor. „O contribuţie importantă în dezvoltarea companiei noastre a avut-o combinatul Oltchim, care a fost cel mai mare producător şi distribuitor de pesticide din ţară, şi care ne-a determinat efectiv să intrăm pe linia de pesticide. Pe vremea respectivă, era la modă să se deschidă multe magazine pentru că erau societăţi mici şi toată lumea folosea microambalate. Nu prea erau societăţi mari, ale fermierilor cu sute şi mii de hectare. Ca astăzi. De asemenea, un om deosebit de important pentru afacerea noastră a fost domnul Gheorghe Boţoman, care era country manager la vremea respectivă la Dow AgroSciences, şi m-a ajutat cu numeroase sfaturi valoroase. Pe lângă toate acestea, domnia sa a devenit în timp şi un prieten bun. Nu în ultimul rând, o mare contribuţie pentru sprijinirea agriculturii au avut-o şi băncile, cu care am lucrat în cei 20 de ani, prin creditele speciale acordate pentru finanţarea comerţului cu îngrăşăminte. Băncile ne-au fost de mare ajutor şi le mulţumesc pentru aceasta bancherilor ce au înţeles necesităţile noastre şi ale fermierilor”, a afirmat Liviu Cojoc.

Onestitate, seriozitate şi sprijin reciproc

Totodată, directorul general al companiei Dafcochim a subliniat importanţa parteneriatului bilateral cu agricultorii, bazat pe onestitate, seriozitate şi sprijin reciproc, dar şi relaţia de parteneriat impecabilă cu principalii furnizori de imputuri, pesticide, sămânţă şi îngrăşăminte, care au găsit în Dafcochim un partener loial dispus să promoveze cele mai performante tehnologii agricole, unanim apreciate de fermieri. „Avem o echipă tânără, promovăm tineretul şi suntem în căutare de tineri care doresc să se afirme, mai ales în vânzări. Totodată, colaborăm cu numeroşi specialişti şi fermieri valoroşi, ei au fost motorul dezvoltării din ultimii 20 de ani. Parteneriatul dintre Dafcochim şi agricultori se bazează în primul rând pe seriozitate, onestitate şi sprijin reciproc: nici noi nu ne-am fi dezvoltat fără agricultori şi nici agricultorii fără noi, motiv pentru care îmi doresc să aveam aceeaşi colaborare şi pe viitor, iar încrederea pe care Dafcochim a câştigat-o în faţa principalilor furnizori de imputuri, firme multinaţionale cu renume, se datorează şi seriozităţii fermierilor, care au avut, şi ei, încredere în recomandările noastre, şi care, în final, le-au adus beneficii considerabile”, a precizat Liviu Cojoc. O trilaterală. Fermieri – Dafcochim – Multinaţionale. Şi cu sprijin bancar.

Vânzări în creştere an de an

Vorbind despre dinamica vânzărilor din ultimele două decenii, directorul general al companiei Dafcochim a arătat că an de an acestea s-au aflat pe o pantă ascendentă. „An de an am avut o creştere în business-ul de pesticide, în agricultură, dar nu neaparat pentru că ne-am lărgit portofoliul de clienţi, ci pentru că foarte mulţi clienţi şi-au achiziţionat în timp terenuri noi. Anual am crescut vânzările cu circa 10-15%, ajungând până la 20 de procente”, a menţionat, mândru, Liviu Cojoc.

Echipa de vânzări, condusă de Marinel Ştefan

Echipa de vânzări Dafcochim Agro este condusă de directorul general Marinel Ştefan, care a mulţumit, la rândul său, partenerilor, fermieri şi multinaţionale, şi colegilor săi. „În primul rând, se cuvine să aduc mulţumiri dumneavoastră, agricultorilor, pentru că aţi ales să fiţi partenerii noştri, şi nu în ultimul rând echipei de vânzări pe care Dafcochim o deţine: Oana Moldovan, Ilie Coroja, Olimpiu Oana şi Liviu Ştefan. Vă urez succes şi dumneavoastră, bineînţeles mulţi ani de acum înainte împreună cu Dafcochim”, a menţionat Marinel Ştefan. De asemenea, pe perioada simpozionului în echipa Dafcochim a fost cooptat şi Bogdan Chiru, care va ocupa funcţia de director de vânzări pe zona Sibiu – Covasna – Harghita – Braşov.

Liviu Timar, mereu aproape de fermieri

La simpozion a participat şi Liviu Timar, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mureş, unul dintre specialiştii de vază în domeniul agriculturii din judeţul Mureş. „Particip la acest simpozion având în vedere că pentru a putea da anumite răspunsuri fermierilor din judeţ trebuie să fii la curent cu tot ce există nou pe plan mondial. La simpozionul Dafcochim participă firme din Europa şi este normal să fim şi noi la curent cu tot ce este nou în Europa, să aplicăm informaţiile şi la noi în ţară”, a declarat Liviu Timar.

Mora Acaţiu, lobby pentru subvenţii europene

Principalul producător de hamei din România, proprietarul companiei Moragroind Târgu-Mureş şi totodată preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, omul de afaceri Mora Acaţiu, s-a declarat mulţumit de calitatea informaţiilor dobândite la simpozionul Dafcochim, fiind de părere că „echilibrul dintre mediu şi cultura pe care o cultivăm este o balanţă la care trebuie să fim foarte atenţi.” „Ce propunem noi, agricultorii, ministrului Agriculturii, este să fie înconjurat de specialişti care au lucrat în practică foarte mult, care au cunoştinţe şi care pot lua măsuri de legiferare a anumitor activităţi specifice agriculturii. Asta înseamnă subvenţii la nivel european, noi tehnologii la care trebuie să fie înscrise noi soiuri şi o serie de probleme la care deocamdată nu avem rezolvare în România: vorbim de boli şi de culturi. Sunt mai multe probleme de rezolvat la care specialiştii din Ministerul Agriculturii pot să îşi aducă un aport extraordinar”, a afirmat Mora Acaţiu.

Ionică Pop vrea fiscalitate mai mică

La simpozionul Dafcochim a participat şi Ionică Pop, proprietarul Ceragrim Ungheni. Societatea deţine peste 1.300 de ha de teren cultivate, două ferme mari de bovine şi un complex de creştere a porcilor şi o fabrică de nutreţuri. Pop a afirmat că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă marii fermieri din România este fiscalitatea exagerată. „Pe parcursul anului 2013 am întâlnit două probleme mai dificile, una legată de secetă şi cealaltă legată de preţurile care au fost cu 50% mai mici comparativ cu anul anterior. De asemenea, din păcate, în anul 2014, odată cu modificările din Codul Fiscal s-a introdus o nouă taxă, de 1,5%, pe toate activele existente în fermele zootehnice şi unităţile de producţie din agricultură, care ne împovărează foarte mult bugetele şi ca atare foarte multe firme vor intra, cred, în faliment, ţinând seama că marea majoritate a capacităţilor din agricultură nu sunt populate la capacitate maximă”, a arătat Ionică Pop.

Implicarea statului, solicitată de Ilie Cheşa

Proprietar al unei ferme în Cristeşti unde cultivă cereale şi plante tehnice, Ilie Cheşa, a scos în evidenţă faptul că preţurile de vânzare ale produselor sale sunt mult prea mici comparativ cu investiţiile făcute în tehnologizare. „Chiar dacă în 2013 ne-am confruntat cu o perioadă acută de secetă care ne-a influenţat producţia, cel mai mare impediment a fost valorificarea producţiei, faptul că deşi a fost producţie bună în 2013, abia s-au obţinut preţuri care să acopere cheltuieile. Foarte multe ferme care au avut ghinionul să facă tehnologii cum ar trebui au rămas cu datorii din păcate, după un an de muncă”, a explicat Ilie Cheşa. „Trebuie să găsească şi statul mijloace de a interveni în valorificarea producţiei. De exemplu, în Ungaria o mare parte din producţie este preluată de stat şi pe urmă o revinde. În felul acesta se asigură un preţ de care fermierul ţine cont atunci când îşi face bugetul de venituri şi cheltuieli astfel încât să poată obţine profit. Din nefericire, la noi statul nu se implică. Cei care comercializează produsele fac front comun şi pun nişte preţuri care nu prea sunt acoperitoare. Fermierii sunt încă batjocoriţi după ani de muncă”, a adăugat fermierul din Cristeşti.

Balogh Jozsef cere preţuri corecte

Fostul consilier judeţean Balogh Jozsef a apreciat discuţiile din cadrul simpozionului ca fiind foarte interesante şi utile. Fermierul crede că ideile prezentate de colegii săi din opt judeţe ar trebui materializate. „Dacă se continuă în ritmul acesta, cu preţul la motorină de 6 lei per litru, nesubvenţionată, şi preţul cerealelor, mă refer la grâu, porumb boabe la preţul maxim de 49-55 de bani, la anul ne vom întâlni numai cu jumătate dintre fermierii care au venit aici pentru că nu vor mai putea suporta cheltuielile”, a declarat Balogh Jozsef. E concretizat: în 2013 a cultivat, la Gorneşti, 50 de hectare de grâu, 80 de hectare de porumb, precum şi mai multe hectare de lucernă şi ovăz pentru ferma sa de cai.

Potrivit acestuia, până în 2012 preţul grâului era de 1 leu şi 10 bani per kilogram, iar în prezent grâul se vinde cu maxim 55 de bani kilogramul. „La fel şi porumbul, anul trecut se vindea cu 1 leu kilogramul, astăzi cu maximum 55 de bani. E o problemă care nu se mai poate tolera pentru că dacă vrei să păstrezi porumbul sau grâul, costul uscării a 100 de tone este de 5.000 lei. La 100 de tone să pierzi 5.000 de lei este foarte mult. Eu m-aş îndrepta către creşterea animalelor, şi anume animalele de carne: porci şi bovine pentru că nu merită să vinzi la preţul de 50-60 de bani per kilogram. Mai bine încercăm să închidem acest circuit şi să creştem animale pentru carne”, a menţionat Balogh Jozsef.

Marian Pogăcean propune schimbări la exporturi

Directorul Unităţii Fitosanitare Târgu-Mureş, Marian Pogăcean, deţine în localitatea Sânpetru de Câmpie o fermă de 600 de hectare de teren specializată pentru producerea de seminţe de cereale şi plante tehnice. „Anul 2013 a fost unul relativ bun din punct de vedere al producţiei. Probleme au fost în schimb de valorificare a producţiei, preţurile care s-au practicat fiind foarte scăzute şi nu toată lumea a reuşit să închidă anul pe profit sau pe profit mai substanţial, care să permită o dezvoltare ulterioară”, a spus Pogăcean. „O altă problemă mare a fost că s-au însămânţat hibrizi cu umidităţi mari la recoltare şi cum nu sunt spaţii de depozitare şi nu avem uscătoare, porumbul a mucegăit şi a trebuit să fie valorificat la preţuri cu mult sub cel al preţului de cost”, a completat producătorul de seminţe.

Totodată, şeful Unităţii Fitosanitare Târgu-Mureş a fost de părere că se impune creşterea valorii subvenţiilor din domeniul zootehniei. „Aş mări puţin subvenţia la animale şi vorbesc în primul rând la cea de vaci, porci, oi, pentru că noi avem probleme cu valorificarea cerealelor şi a furajelor, cu valorificarea pajiştilor, a fâneţelor şi păşunilor, deoarece consider că numărul animalelor – şeptelul – este insuficient. Atunci aş mări puţin subvenţia pe partea de zootehnie pentru a se crea posibilităţi de valorificare superioară a cerealelor. Încercăm să producem cereale şi să le dăm la export, dar nu înţeleg de ce trebuie să dăm cereale şi să nu dăm la export carne, lapte, ouă”, a spus Marian Pogăcean.

Bursa cerealelor, aşteptată de Valentin Mărginean

Unul dintre fermieri de top din judeţul Mureş este Valentin Mărginean, care împreună cu cei doi fraţi ai săi gospodăreşte, în zona municipiului Târnăveni, o fermă cu peste 1.100 de hectare de teren cultivat cu cereale şi plante tehnice. La capitolul ofuri, fermierul în vârstă de 28 de ani a amintit preţurile nesatisfăcătoare cu care se vinde producţia agricolă, dar şi creşterea alarmantă a numărului de animale sălbatice care produc pagube culturilor. „Principalele probleme pe care le-am avut anul trecut au fost preţul foarte mic oferit de marii comercianţi şi din acest punct de vedere sunt de părere că o bursă a cerealelor ar fi o mare realizare pentru agricultură. Munca efectivă nu reprezintă o problemă deoarece noi chiar avem utilaje foarte performante, în schimb există o mare problemă. Distrugerile provocate de animalele sălbatice, porci mistreţi şi căprioare. Pagubele sunt imense şi doleanţa noastră către autorităţi este să gestioneze mai bine numărul de animale sălbatice pe anumite arii, deoarece, în acest ritm, avem mai multe căprioare decât oi în sat şi numărul porcilor mistreţi este identic cu cel al porcilor domestici”, a precizat foarte tânărul fermier Valentin Mărginean.

Dumitru Ormenişan mizează pe dobânzi subvenţionate

Directorul executiv al companiei reghinene Sucmerom, Dumitru Ormenişan, s-a plâns de discrepanţa dintre preţul european al materiilor prime şi preţul românesc al produselor finite. „Toate materiile prime sunt foarte scumpe în raport cu preţul de vânzare a produsului finit. Motorina se vinde la preţ european, la fel toate imputurile, la preţuri europene, iar produsul finit, în cazul nostru mărul, este vândut la un preţ mediu de 2,5 euro în străinătate, în timp ce în pieţele din România preţul e de 2,5 lei, ceea ce înseamnă că producătorul vinde cu 1 – 1,5 lei kilogramul. Când ieşim pe piaţă cu merele, preţul lor este de patru – cinci ori mai mic decât cel practicat pe piaţa europeană. E foarte greu să fii rentabil în condiţiile acestea”, a declarat Dumitru Ormenişan. „Eu m-aş axa pe politici agrare favorabile producătorului şi mai puţin pe subvenţii. Nu e o soluţie să subvenţionezi pe cineva şi să îl laşi de capul lui apoi. O soluţie pentru problemele noastre ar fi dobânzile subvenţionate de către stat. De ce să îmi dai o sumă pe hectar? Mai bine ajută-mă să îmi iau un credit agricol”, a completat directorul executiv al Sucmerom.

Vasile Duma vrea stoparea importurilor dubioase

Proprietarul companiei Silvaur Impex Iernut, Vasile Duma, a declarat că anul 2013 a fost unul cu profit modest, printre cauzele menţionate numărându-se preţurile mici de desfacere a produselor şi importurile neloiale. „2013 pentru noi a fost unul destul de dificil. De fapt, am continuat ceea ce am făcut până acum din 2000 de când lucrăm în acest sistem, în domeniul creşterii porcilor, a păsărilor de ouă, a vacilor de lapte, a procesării cărnii şi, nu în ultimul rând, a exploatării unei suprafeţe de peste 700 de hectare”, a afirmat Duma. „Cei care au avut business doar în sectorul vegetal au avut un profit sub aşteptări din cauza  preţurilor mici. Sigur, aceste rezultate influenţează şi rezultatele din zootehnie. Pe lângă aceasta, 2013 a fost destul de dificil din cauza unei concurenţe neloiale pe care noi o avem din partea vecinilor, respectiv foarte multe importuri care vin din ţările vecine, din Ungaria, Rusia şi, în special, Polonia. Păcat este că cei care ar trebui să vadă şi să ia măsuri pentru a contracara aceste importuri nu reacţionează. Este în detrimentul nostru, al tuturor românilor, care sunt convins că ar dori să consume produse româneşti, mai ales că produsele importate chiar dacă sunt mai ieftine sunt sub produsele noastre din punct de vedere al calităţii”, a mai spus proprietarul Silvaur Impex Iernut.

Ioan Borda propune controale stricte la graniţă

Unul dintre fermierii de top din zona Reghin este Ioan Borda, care deţine o livadă de mere de circa 25 de hectare, a cărei producţie a fost afectată de seceta din anul 2012. Pe lângă acest impediment, fermierul a amintit preţurile prea mici şi concurenţa neloială venită din partea unor firme importatoare de mere. „Din păcate, n-am reuşit să îmi fac o livadă mai tânără, am una care se apropie de 30 de ani. Anul 2013 nu a fost prea bun. Lipsa precipitaţiilor din 2012 a afectat producţia din 2013. Ca atare, a fost mult sub aşteptări, practic s-a lucrat în pierdere. Piaţa de desfacere, din păcate, în anul 2013 a fost mult sub anii anteriori, la fel ca şi preţul mărului. Cred că lipsa controlului legumelor şi fructelor la graniţă ne afectează foarte mult. Se introduc în ţară foarte multe fructe şi legume fără documente sau cu documente false. Nu se plătesc fiscalităţi”, a afirmat Ioan Borda.

Eradicarea samsarilor, cerută de Dorel Istrate

Printre agricultorii care au reprezentat zona de câmpie a judeţului Mureş s-a numărat şi Dorel Istrate, inginer agronom şi fermier în localitatea Şăulia de Câmpie, cultivator de plante tehnice, grâu şi porumb. „În 2013 m-am confruntat cu preţurile mici la cereale. Chiar dacă am avut producţii foarte bune, am făcut undeva la 5.800 de kilograme la hectare la grâu, preţul fiind mic aproape mi-am acoperit cheltuielile”, a explicat Dorel Istrate. „Statul trebuie să intervină, să pună un preţ standard, de referinţă şi Direcţia Agricolă nu trebuie să ne mai vândă producţia samsarilor. La noi se face calculul pe ţară, cât am produs, cât consumăm noi şi cât avem surplus. Se ştie cât surplus este şi, samsarii, până acesta nu se exportă, nu ridică preţul”, a explicat fermierul din Şăulia.

Dobânzile subvenţionate, crezul lui Constantin Pogăcean

La evenimentul organizat de compania Dafcochim a spus „prezent” şi Constantin Pogăcean, fermier din localitatea Batoş, cultivator de porumb şi cereale. „În total, cu tot cu păşuni, am 400 de hectare. Eu zic că problema cea mai importantă a tuturor agricultorilor sunt dotările cu utilaje noi şi performante”, a afirmat Constantin Pogăcean. „M-aş bucura dacă Guvernul sau Ministerul Agriculturii s-ar gândi la asta. Cel mai uşor lucru pentru toată lumea ar fi să subvenţioneze dobânzile bancare, nu cred că ar fi un efort financiar mare din partea lor şi atunci fermierii români ar putea să se utileze şi în câţiva ani şi-ar recupera înzecit investiţiile făcute. De asemenea, mi se pare cam mult să plăteşti 2% la Fondul de Garantare. Eu zic că băncile s-ar plia pe nevoile noastre. E mai greu să faci o Bancă Agricolă, de aceea subvenţionarea dobânzii ar fi soluţia cea mai potrivită”

Claudiu Costea vrea lapte la preţ de Coca Cola

Zona Sighişoarei a fost reprezentată, printre alţi fermieri, şi de Claudiu Costea, care conduce, din 2011, o fermă mixtă de cultură mare, de circa 330 de hectare de teren arabil plus păşune, unde sunt crescute 140 de vaci de lapte. Ferma se află pe raza comunei Nadeş, localitatea Ţigmandru. „Noi, fermierii din România, vindeam în toamna anului 2013 cerealele undeva cu 50-60 de euro mai puţin pe tonă decât vindeau cei din vest. Discutam cu un coleg şi ne întrebam de ce laptele nu e la preţ de Coca Cola. Statul nu ne ajută pentru că nu vrea. Apar pe sticlă tot felul de domni care spun despre subvenţiile acordate agricultorilor. Nu ne dau ei, subvenţia n-am inventat-o noi, românii. Toate ţările producătoare de cereale, carne şi lapte au subvenţii mult mai mari decât noi”, a subliniat Claudiu Costea.

Vasile Hangan solicită programe naţionale

Administratorul Heliantus Prod Reghin, Vasile Hangan, a afirmat că societatea pe care o conduce are ca obiect de activitate pomicultura şi procesarea laptelui şi a declarat că responsabilii din Ministerul Agriculturii ar trebui să elaboreze un pachet de programe naţionale care să vină în ajutorul agricultorilor. „Problemele din 2013 au fost seceta prelungită şi cele legate de costurile mari, europene, şi veniturile mici, adaptate la puterea de cumpărare a pieţei autohtone. Schimbarea ar trebui făcută prin politici guvernamentale, nu prin subvenţii, ci prin realizarea unor reţele de irigare. La fel, ar trebui gândite programe naţionale pe pomicultură, cultură mare, zootehnie, pe activităţi agricole, de care să beneficieze toţi agricultorii. Desigur, ar mai fi şi problema accesului la credite. Noi nu întindem mâna ca să cerşim, dar ne dorim credite cu dobândă reduse pe perioada de investiţie, pentru a ne putea procura utilaje, materiale biologice, chiar achiziţii de suprafeţe de teren”, a menţionat Vasile Hangan.

Dezvoltare bilaterală

Multumirile şi aprecierile dinspre fermieri a întregii colaborări cu Dafcochim s-au regăsit în fiecare luare de poziţie a celor intervievaţi. Am găsit de cuviinţă să le reliefăm aici în loc de primele concluzii. Dincolo de cuvinte sincere şi laudative, trebuie consemnat un loc comun al tuturor: recunoaşterea în echipa companiei târgumureşene a unui partener – prieten colaborator la bine – dar şi la greu, mai ales la greu, Dafcochim ţinând de multe ori locul unei bănci, a unui finanţator  înţelegător şi mai ales a unei firme româneşti ce ştie ce e agricultura şi cât e de greu să faci afaceri ca fermier independent şi tocmai de aceea şi-a câştigat respectul tuturor colaboratorilor. Fără să ştie, fiecare i-a folosit declaraţia lui Liviu Cojoc: ”Nici noi nu ne-am fi dezvoltat fără agricultori şi nici agricultorii fără noi, motiv pentru care îmi doresc să aveam aceeaşi colaborare şi pe viitor, iar încrederea pe care Dafcochim a câştigat-o în faţa principalilor furnizori de imputuri, firme multinaţionale cu renume, se datorează şi seriozităţii fermierilor, care au avut, şi ei, încredere în recomandările noastre, şi care, în final, le-au adus beneficii considerabile”.

Partea a doua a materialului dedicat simpozionului Dafcochim de la Eger, în care vom prezenta opinii ale reprezentanţilor companiilor multinaţionale BASF, DuPont Pioneer, Dow AgroSciences şi Timac Agro România, precum şi ale unor fermieri de elită din Transilvania, va fi publicată în ediţia de miercuri a cotidianului „Zi de Zi”.

[zizigallery id=1055]

Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Zeci de oi, găsite fără suflare pe o pajiște din Sângeorgiu de Mureș

Distribuie Mai multe oi de la o stână din Sângeorgiu de Mureș au fost găsite …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.