Home / Cultură / Parcarea de lângă Palatul Culturii, pericol pentru monument?

Parcarea de lângă Palatul Culturii, pericol pentru monument?

Distribuie

Istorici de artă, arhitecţi, experţi în ocrotirea monumentelor, ingineri, consilieri locali, locuitori şi viceprimarul municipiului Târgu-Mureş, Ionela Ciotlăuş, au participat vineri, 31 ianuarie, la dezbaterea publică despre parcarea care ar urma să fie construită în spatele Palatului Culturii. Aceştia s-au opus vehement construirii unui astfel de edificiu, accentuând pericolul în care se va afla structura clădirii şi poluarea din zonă.

Confortul locuitorilor, afectat?

O parcare cu cinci nivele şi cu aproximativ 400 de locuri de parcare. Aceasta ar trebui să se construiască pe strada Horea, în zona centrală a oraşului, într-un loc în care, potrivit specialiştilor, traficul ar deveni foarte aglomerat, confortul locuitorilor din zonă afectat, iar structura Palatului Culturii într-un real pericol.

Dezbaterea, organizată de Kovacs Istvan David, a fost un prilej bun de a le explica târgumureşenilor pericolele unei astfel de construcţii. „Doresc, alături de specialiştii invitaţi, să nutrim o speranţă comună. Am iniţiat această petiţie şi această dezbatere publică şi vă mulţumesc că aţi venit la această discuţie. Numai colaborând putem opri tirania stabilită în oraşul nostru. Despre acest proiect de investiţie s-a discutat în Consiliul Municipal după ce s-a renunţat la proiectul premergător a unei parcări subterane în zona Statuii Soldatului Necunoscut. În 2006, Administraţia Spaţiilor Publice a cerut aviz pentru un proiect de fezabilitate, respectiv o decizie care a fost votată de membrii consiliului de atunci. În martie 2009, în hotărârea locală, votată de majoritatea Consiliului, apare formula de obiectiv instituţional, parcare supraetajată în strada Horea. Majoritatea dintre cei care au votat atunci au ieşit la pensie, iar consilierii actuali sunt cu toţii împotriva realizării acestui proiect. În 2012, s-a votat firma care ar urma să execute lucrarea. Atunci, consilierii UDMR cu practică mai veche au votat în continuare proiectul, cu excepţia lui Peti Andras, actualul viceprimar. Când i-am contactat personal, cu toţii au semnat petiţia mea”, a precizat Kovacs Istvan David.

200 de locuri de parcare numai pentru angajaţii instituţiilor

Experţii în ocrotirea monumentelor au spus că zona studiată se suprapune peste zona de protecţie a Palatului Culturii, iar dacă se va interzice parcarea în zona centrală, angajaţii instituţiilor din zonă vor fi nevoiţi să-şi parcheze maşinile în noua locaţie, ceea ce ar însemna aproximativ 200 de locuri de parcare numai pentru aceştia. „Zona studiată se suprapune peste zona de protecţie a Palatului Culturii, care este în lista monumentelor istorice. Se suprapune peste fosta Primărie a municipiului, astăzi Prefectura şi Consiliul Judeţean Mureş, peste fostul Palat al Pensionarilor, astăzi locuinţe, peste fosta Bancă Agrară, azi Banca Comercială şi se suprapune peste Ansamblul Urban. Conform legii, pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice prin care se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit şi natural. În urma construirii acestei parcări, ar putea să apară o serie de disfuncţionalităţi, şi anume: parcările produc aglomeraţie în circulaţia zonei, unde vor fi amplasate. Se propun 400 de locuri de parcare. Dintre toţi cei care vor folosi garajul propus, vor trebui obligatoriu să traverseze o parte a pieţei centrale, deci a Pieţei Trandafirilor, fiind singura posibilitate de acces în strada Horea. Aglomerarea zonei de ieşire va fi la fel de mare şi va fi în zona străzii Aurel Filimon, deci tot în zona centrală. Strada Horea are o singură bandă de circulaţie şi nu va putea asigura un gabarit suficient la solicitările mari cu ocazia unor spectacole sau alte evenimente care se vor desfăşura la Palatul Culturii sau în Piaţa Victoriei. Dacă se va interzice parcarea în zona centrală, care este intenţia administraţiei locale după realizarea proiectului, instituţiile existente  în această zonă vor ocupa prin abonament pentru angajaţii lor o mare parte a locurilor de parcare, numărul acestora ridicându-se până la 150-200 de locuri. Cele 37 de garaje existente la zona studiată vor parca, de asemenea, gratuit în primii cinci ani, deci capacitatea pentru ceilalţi solicitanţi se va reduce şi mai mult. Dacă facem un calcul al parcărilor oferite, după ce se scad cele pomenite mai devreme, rămân maximum 200 de locuri de parcare”, a arătat Keresztes Geza, expert în ocrotirea monumentelor.

Soluţii din partea experţilor

Keresztes Geza s-a gândit la o soluţie mai puţin poluantă pentru mediul înconjurător, şi anume mai multe parcări amplasate în mijlocul unor parcele. O taxă de parcare mai mică şi un transport în comun reorganizat i-ar motiva pe mulţi oameni să nu mai vină la serviciu cu maşinile personale. „Dacă clădirea va fi blindată, atunci va fi foarte scumpă, pentru că trebuie să fie echipată cu dotări de aerisire, iar dacă va fi o construcţie mai ieftină, deschisă, atunci va fi foarte poluantă pentru mediul înconjurător. Soluţia cea mai fericită ar fi realizarea mai multor parcări cu capacitate de aproximativ 100-150 de locuri, amplasate în apropierea zonei centrale, la 150-200 metri, în zone neconstruite, în mijlocul unor parcele. Ele trebuie să fie amplasate în direcţiile principale de acces către piaţa centrală. Taxa de parcare să fie mai mică decât taxa de parcare stradală, iar transportul în comun trebuie să fie reorganizat, să fie mai atractiv, pentru ca proprietarii de maşini mici care lucrează la instituţiile din zonă să fie atras de acesta”, a continuat Keresztes Geza.

Benke Istvan, inginer proiectant specialist în ocrotirea monumentelor, s-a întrebat cum va fi organizat fluxul de intrare-ieşire. „În anii 1960, când s-a demolat Biserica Evanghelică de pe amplasamentul Blocului Romarta, atunci s-au pus probleme important din punct de vedere al fundaţiei. Acolo este o fundaţie specială şi costisitoare. Dacă se realizează acest garaj supraetajat de patru sau cinci niveluri, ce fundaţie specială trebuie făcută? Acolo trebuie făcute investiţii foarte importante pentru fundaţii pentru a nu fi afectate monumentele istorice. Ca simplu cetăţean, mă întreb cum va fi organizat fluxul de intrare-ieşire”, a menţionat Benke Istvan.

Istoria proiectului parcării din strada Horea

Prezentă la dezbatere, Ionela Ciotlăuş, viceprimar al municipiului, a subliniat lipsa de la dezbatere a unor directori de specialitate, dar şi a primarului. Aceasta a prezentat demersurile construcţiei, care au început în anul 2006. „Apreciez şi vă mulţumesc pentru interesul pe care l-aţi manifestat faţă de acest obiectiv important al municipiului de edificare a unei parcări. Din punctul meu de vedere, ca membru al Executivului fără atribuţii din cadrul Primăriei Târgu-Mureş, cred că astăzi (31 ianuarie – n.r.) ar fi trebuit să fie, în faţa dumneavoastră, atât primarul municipiului, cât şi celălalt viceprimar, care în urmă cu câţiva ani s-ar fi opus acestui proiect de hotărâre şi sper ca între timp să nu se fi răzgândit. De asemenea, cred că ar fi trebuit să fie alături de noi arhitectul şef al municipiului, directorul Administraţiei Domeniului Public şi alţi directori de specialitate din Târgu-Mureş. Cred că atât Consiliul Local, care începând cu anul 2006 a considerat că acest oraş are nevoie de o parcare în proximitatea zonei centrale, cât şi dumneavoastră, cei prezenţi, sunteţi de acord cu acest lucru. Dacă luăm istoric, în hotărârea din mai 2006, Consiliul aprobă demararea studiului de prefezabilitate pentru edificarea de parcări supraetajate pe domeniul public sau privat al municipiului. În martie 2009, Consiliul Local hotărăşte aprobarea organizării licitaţiei în vederea concesionării lucrărilor publice pentru obiectivul investiţional parcare supraterană în strada Horea. După doar câteva luni, în 8 mai 2009, printr-o altă Hotărâre de Consiliu, acelaşi Consiliu hotărăşte aprobarea demarării procedurilor privind realizarea investiţiei parcare subterană în Piaţa Trandafirilor. În cursul anului 2012, se atribuie, în urma unei licitaţii publice, contractul pe o perioadă de 40 de ani în favoarea societăţii Energoplus. Mai mult, în cursul anului trecut, în 2013, se predă chiar şi amplasamentul acestei societăţii, care a început să-şi culeagă toate avizele necesare edificării acestei parcări”, a precizat Ionela Ciotlăuş.

„Consiliul Local poate schimba macazul”

Viceprimarul USL a precizat că Planul Urbanistic Zonal se află în dezbatere şi urmează să fie adus în faţa Consiliului Local, acesta putând „să schimbe macazul” în construirea edificiului. „Mulţi dintre noi ne-am autosesizat cu privire la edificarea acestei parcări şi asupra faptului că după construirea acesteia, s-ar putea ca zona arhitecturală protejată şi confortul nostru să fie afectate. Un alt element este protecţia mediului şi circulaţia rutieră în zonă, care va fi deosebit de aglomerată. La acest moment, din punct de vedere juridic acest teren a fost deja concesionat şi urmează a se începe lucrările de edificare. Planul urbanistic zonal este în dezbatere şi urmează să fie adus în faţa Consiliului Local. Cel care ar putea să schimbe macazul în construirea acestui edificiu este cu siguranţă Consiliul Local Târgu-Mureş”, a arătat Ionela Ciotlăuş.

Palatul Culturii, în lumina reflectoarelor şi în 2014

Dacă anul 2013 a fost an aniversar pentru Palatul Culturii, istoricii de artă spun că şi în 2014 monumentul va fi în centrul atenţiei. Conform legislaţiilor ţărilor europene, nu numai monumentul de arhitectură este sub protecţie, ci şi spaţiul înconjurător. „E foarte uşor să vorbim despre importanţa şi valoarea Palatului Culturii, dar e foarte greu să spun în câteva cuvinte aceste lucruri. La sfârşitul lunii august 2013, când lansat cartea despre Palatul Culturii, mi-am încheiat prezentarea cărţii cu ideea că Palatul Culturii este o comoară unică, foarte preţioasă, care se află în posesia târgumureşenilor, însă ei au şi responsabilităţi. Mi-am dorit ca, prin intermediul cărţii, oamenii să cunoască şi mai bine Palatul. Anul trecut a fost an aniversar pentru Palatul Culturii şi a fost pe tot parcursul anului în centrul atenţiei. Se pare că şi în acest an se va mai discuta despre el. E important să privim clădirea ca pe o construcţie. Arhitecţii care au proiectat Palatul consideră că e cea mai importantă lucrare pe care au realizat-o. Datorită acestei clădiri, care a împlinit anul trecut 100 de ani, Târgu-Mureşul a intrat în sfera artei mondiale. Conform legislaţiilor ţărilor europene, nu numai monumentul de arhitectură este sub protecţie, ci şi spaţiul înconjurător. Având în vedere această lege, am putea spune că situaţia este clară. Pentru mine, ca istoric de artă, este greu de priceput că apare în oraşul nostru o asemenea problemă”, a spus Erika Oniga, istoric de artă.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

INTERVIU – Patru elevi de la „Papiu”, calificați la Etapa Națională a Olimpiadei de Matematică. „Matematica este regina tuturor științelor”

Distribuie Performanță demnă de admirație și aplauze pentru patru elevi ai Colegiului Național „Alexandru Papiu …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.