Home / Administratie / Funcţionarea instituţiilor, în siguranţă la Iernut

Funcţionarea instituţiilor, în siguranţă la Iernut

Distribuie

Joi, 30 ianuarie, a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului Local Iernut, care a decurs în cel mai elegant mod cu putinţă. După şedinţă, primarul oraşului Iernut, Ioan Nicoară, ne-a acordat un scurt interviu.

Reporter: A fost o şedinţă disciplinată. Aşa se desfăşoară întotdeauna?

Ioan Nicoară: Cam da. La începutul acestui mandat au fost câteva şedinţe mai furtunoase, pe urmă s-au mai liniştit apele. Nu avem nici un interes să ne hârâim între noi, avem aceleaşi interese. Am încercat să menţinem stilul acesta şi să nu facem caz de orice mărunţiş.

Rep.: Şedinţa a decurs foarte lin, dar au fost poticneli tocmai pe mărunţişuri.

I.N.: Aşa este, s-au luat la discuţii pe lucruri mărunte. Cele importante s-au votat fără niciun fel de probleme.

Rep.: Ca de exemplu?

I.N.: Încercăm să drămuim banii cât mai eficient. În ultima perioadă ne-am bazat numai chiar pe forţele proprii, foarte puţin am primit de la stat.

Rep.: Deci staţi bine cu forţele proprii…

I.N.: Suntem foarte mulţumiţi, este primul an în care am avut excedent în valoare de 526.000 lei, excedent care va fi folosit la secţiunea de dezvoltare. Am început mandatul în 2008 cu vreo patru miliarde de lei vechi minus la buget, şi rând pe rând am ajuns la stadiul în care suntem. În sfârşit, nu mai suntem cu un buget de austeritate, ci cu un buget rezervat. Avem siguranţa funcţionării şcolilor, la toate instituţiile care aparţin de Primărie, iluminatul public, ş.a.m.d., eu sunt liniştit. Pe lângă asta am reuşit să punem în buget şi nişte bani pentru investiţii care trebuia să le începem. E adevărat că sunt unele care doar vor urma, drumul Sălcudului, canalizarea la Cipău, care nu putem decât să le începem oarecum. În cazul canalizării de la Cipău avem documentaţia pentru studiul de fezabilitate, iar în ce priveşte drumul Sălcudului deocamdată facem lobby pentru fonduri guvernamentale.

Rep.: Mai speraţi şi la alte fonduri?

I.N.: Avem o mare problemă cu fondurile europene, nu le putem accesa. Aceeaşi problemă o au toate celelalte oraşe mici. Un singur proiect a fost accesat, SAMTID-ul, am accesat prima tranşă şi cu asta s-au terminat fondurile. În continuare, să vedem ce ne aduce ceasul. Oricum, avem încredere că vom putea realiza ce ne-am propus.

Rep.: Ce părere au cetăţenii?

I.N.: Sperăm să ne înţeleagă că atâta se poate şi că avem intenţii bune, chiar dacă patru ani de zile au văzut mai puţine. Anul trecut au văzut deja ceva mai mult, şi cu siguranţă pe măsură ce înaintăm în timp vom face şi mai mult.

Rep.: Care sunt investiţiile cele mai aşteptate?

I.N.: În primul rând sunt trei mari investiţii. Pentru realizarea unui proiect mare am aprobat un proiect multianual, ca să fie gata în 2015 şi l-am început din forţe proprii, acesta fiind podul de la Lechinţa. Nu o să putem face din păcate drumul către Sălcud, pentru că este o sumă foarte mare, dar pentru asta facem demersurile necesare la Ministerul Dezvoltării şi probabil vom găsi înţelegere fiind unul dintre cele mai mari sate. Există Asociaţia de la Sălcud care funcţionează foarte bine, şi chiar merită Sălcudul un asemenea drum. Încă nu am ajuns la finanţare. Cel de-al treilea proiect ar fi canalizarea de la Cipău. În rest, vom continua lucrările de asfaltare în cartiere, iar ca plan multianual vom continua în cartierul 1 Decembrie, începem şi să sperăm că vom şi termina Gheorghe Doja, după care vom face şi Mihai Eminescu. Avem un studiu de fezabilitate şi pentru reabilitarea termică a blocurilor, iar în perspectivă ne gândim la încă un credit pentru asfaltarea unor străzi din oraş, Mircea Vodă, Bălcescu Vlad Ţepeş, Mihai Viteazu. Sperăm să le terminăm până la sfârşitul mandatului.

Rep.: Deci începeţi anul cu planuri şi speranţe…

I.N.: Da, cu speranţe şi cu oarece fonduri.

Rep.: Cum staţi cu colectarea taxelor şi impozitelor?

I.N.: Bine, avem grad de colectare de peste 90%. În Primărie treburile au început să meargă mai bine. Am reuşit să impun un ritm de lucru, facem demersuri pentru recuperarea tuturor sumelor, iar unde chiar nu se poate apelăm la alte metode. Sunt din păcate o grămadă de amenzi care nu se pot încasa, avem şi pentru ele metode. Beneficiem de prezenţa depozitului Lidl, care este cel mai mare contributor la bugetul nostru. Sperăm că vor mai veni şi alţi investitori.

Rep.: Vă gândiţi la ceva concret?

I.N.: Deocamdată nu, dar sperăm, pentru că altfel nu putem rezolva problemele oamenilor dacă nu au locuri de muncă.

Rep.: Cam care e procentul de ocupare a forţei de muncă?

I.N.: Este foarte greu de cuantificat, pentru că sunt destul de mulţi cei cărora li s-a terminat perioada de şomaj şi nu mai apar în niciun fel de evidenţe, dar cu siguranţă sunt în jur de 15-20%. Trebuie să luăm în considerare că sunt destul de mulţi şi cei care au plecat în străinătate. Principala problemă la noi sunt locurile de muncă, apoi ar veni celelalte, infrastructura, problemele sociale.

Rep.: Aveţi multe probleme sociale?

I.N.: Avem destule… Avem cel puţin 80 de cazuri de persoane cu dizabilităţi, avem probleme cu locuinţele sociale din strada Horea nr. 3, vrem să facem un bloc pentru ei. Ar trebui să-i mutăm mai ales că terenul de sub acele barăci este retrocedat, este complicat. Ne trebuie sprijin. O să ţinem legătura cu Consiliul Judeţean, cu Capitala, să vedem ce vom putea rezolva.

Rep.: Chiar dacă credeţi că ar fi fost loc de mai bine, totuşi aţi început de la minus şi sunteţi pe plus…

I.N.: Este o mare mulţumire că avem siguranţa că toate instituţiile care aparţin de Primărie vor funcţiona normal. O să realizăm, de fapt avem în derulare un proiect pentru eficientizarea energiei pe SEAP, asta va fi o mega-licitaţie de 22 milioane lei, dar acest proiect va fi pe parcursul a 20 de ani sub forma unui parteneriat. Acesta va fi foarte benefic pentru localitate. Se va reabilita tot iluminatul public, se va înfiinţa un dispecerat social pentru comunicare cu cetăţenii, după care va începe producţia de energie electrică şi livrarea către cetăţeni, şi va fi bineînţeles la un preţ convenabil. Dar asta va fi în viitor. Aşteptăm să vedem cum va fi la licitaţie. Mărunţişurile nici nu le mai punem la socoteală, că mai reparăm vreo şcoală undeva, sau mai facem 100 de metri de trotuar, sunt foarte multe… Cum spunea şi un coleg consilier, de 15 ani aşteptăm canalizarea pe strada Petofi, uite că de când a început Masterplanul de apă-canalizare, s-a ajuns la un rezultat, anul acesta încep lucrările. De 20 de ani, dacă s-ar fi făcut tot câte puţin, nu aveam acum atâtea lucruri mărunte care ne iau din totalul de bani care ar trebui să-l folosim numai la investiţii majore. Pe de altă parte, sunt investiţii, cum vă spuneam de drumul Sălcudului, pe care nu le putem face din bani proprii. Toate acestea fac un amalgam, pe care încercăm să îl punem în ordine. Trebuie să decidem foarte sever care sunt investiţiile pe care ni le permitem şi pe care nu, le lăsăm pentru anul care vine ca strategie. Dar încă o dată repet, siguranţa cetăţenilor, funcţionarea şcolilor, sunt primordiale, pe urmă vin şi celelalte.

A consemnat Edith VEREŞ

 

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Borbély László, sărbătoritul zilei

Distribuie Zi specială marți, 26 martie, pentru consilierul de stat mureșean Borbély László, coordonatorul Departamentului …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.