Strategia energetică a României prinde contur

Strategia energetică așteptată de către companiile care activează în domeniul energiei se află în procesul de elaborare a anunțat Andrei Gerea (dreapta), ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri la inaugurarea Stației de Comprimare Roman a SNGN Romgaz SA Mediaș. Până acum au fost finalizate două capitole.

România are o strategie energetică aflată în vigoare încă din 2007 care însă, ținând cont de evoluția pieței energiei de la acel moment, are nevoie de un facelift care să dea direcția în deceniul sau deceniile, mai precis, care vor veni. În prezent, documentul se află în faza de elaborare, fiind încheiate două capitole, iar alte două vor fi puse în dezbatere publică în perioada următoare, în două săptămâni, potrivit declarației ministrului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, făcute la Hârlești, comuna Moldoveni, județul Bacău, unde a fost inaugurată stația de comprimare Roman a SNGN Romgaz SA Mediaș.
“Mai urmează alte două capitole pentru care s-a finalizat caietul de sarcini, fiind în procedură de selecție a consultantului care va trebui să ne dea principalele răspunsuri pentru viitorul energiei românești. Am încercat să fundamentăm ce ne dorim, cum putem avea un mix energetic echilibrat și eficient, independența energetică și am solicitat ca documentația să ia în calcul mai multe scenarii privind evoluția necesarului de energie în viitor, precum și poziția României pe piața regională”, a precizat ministrul Energiei.
Pentru a avea mixul energetic, respectiv independența energetică, Guvernul României susține realizarea mai multor proiecte investiționale majore. Unul ar fi construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, prin semnarea Memorandumului de Înțelegere cu investitorii chinezi care sunt interesați de realizarea proiectului.
Deoarece Nuclearelectrica, beneficiarul lucrării, va avea nevoie de o cantitate mai mare de dioxid de uraniu ar putea fi deschisă nina de uraniu din comuna Grințieșu, județul Neamț, ceea ce va dura câțiva ani pentru a fi pusă în exploatare. Momentan, pentru funcționarea Centralei de la Cernavodă, e suficientă producția de la Crucea din județul Suceava.
Din această strategie nu va lipsi nici menținerea și dezvoltarea industriei miniere axată pe extracția de cărbune, deoarece în perioada de secetă, cum a fost și în acesst an, termocentralele au asigurat 35 % din producția necesară de energie electrică, după cum a subliniat ministrul Gerea.
De asemenea, investiția Hidroelectrica a Centralei de Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești se află pe lista de priorități, negocierile cu cele trei consorții chineze care au trecut de faza de precalificare fiind în derulare.
O altă direcție strategică, vizată de Guvern, în contextul geopolitic actual este ca România să își întărească poziția cel puțin în zona Balcanilor și să devină un hub energetic. Pentru toate acestea e nevoie de investiții în zona de rețele – distribuție gaze naturale, energie electrică – și de finalizare a marilor proiecte de interconectare gaze naturale și energie electrică, o parte dintre acestea susținute și de Comisia Europeană.
Ligia VORO