Medicul și farmacistul contribuie la calitatea vieții bolnavului de cancer

Asociaţia Studenţilor Farmacişti (ASF) din Târgu-Mureş și Asociația Română de Cancer Grupul „Destine Comune” au organizat, în 20 octombrie, seminarul „Medicul și farmacistul contribuie la calitatea vieții bolnavului de cancer”, în condițiile în care îngrijirea bolnavilor oncologici depinde într-o măsură considerabilă de calitatea comunicării între medic si bolnav. Un moment critic al relaţiei este cel al anunţului diagnosticului de cancer. Este un moment dificil pentru medic şi o psihotraumă pentru bolnav. De felul în care este făcut anunţul depinde alianţa terapeutică şi consecutiv rezultatul îngrijirii.

Cu prilejul acestei întâlniri, s-a propus o nouă perspectivă a relației medic-pacient. La seminar, psihologii au prezentat câteva modele de comunicare a veștilor proaste, tipuri de comunicare și importanța lor. „Cancerul constituie pentru pacient şi anturajul său o încercare existenţială bulversantă. Această încercare atinge toate aspectele vieţii: raporturile cu corpul său, familia, mediul său profesional, prietenii lui, vecinii ca şi sensul pe care-l dă confortului, sănătăţii, suferinţei, boli şi, bineînţeles, morţii. Cancerul este încă privit ca o fatalitate, iar momentul aflării unui astfel de diagnostic este de cele mai multe ori un şoc. De aceea, găsirea unei modalităţi potrivite de comunicare a diagnosticului este vitală pentru evoluţia ulterioară a pacientului. În toate ariile de practică clinică medicală şi în special în practica oncologică este dificil şi incomod să comunici vesti proaste chiar dacă ne referim la comunicarea diagnosticului, recurentelor, progresiei bolii sau tranziției către tratamentul paliativ. În această prezentare, mi-am propus să amintesc, pe scurt, câteva modele de comunicare a veștilor proaste, tipuri de comunicare și importanța lor, iar în final o strategie de comunicare, și anume protocolul S-P-I-K-E-S, care să-i ajute pe viitorii medici și farmaciști în practica lor medicală. Ca privire de ansamblu asupra utilizării acestui protocol, implementarea lui presupune o relaţie dinamică între pacient şi medic, ghidată de înţelegerea, preferinţele şi comportamentul pacientului, ceea ce nu poate fi decât benefic practicii medicale”, a precizat psiho-oncologul Sabina Cosma.

„Ascunderea adevărului nu este o opţiune”
Cei care s-au confruntat cu boala știu cât de importantă este aflarea diagnosticului corect pentru evoluția ulterioară. Deși în prima fază pacientul va avea o cădere și-i va veni foarte greu să accepte boala, el va trebui să-și recunoască căderea și să lupte pentru a se vindeca și pentru a supraviețui.
„În clinicile din străinătate, în oncologie, se lucrează în echipe mixte: medici şi psihologi. Rolul psihologilor este extrem de important: ei trebuie să pregătească pacientul şi să aleagă momentul potrivit pentru a-i spune adevărul. Ascunderea adevărului nu este o opţiune întrucât informaţia negativă circulă de zece ori mai repede decât cea pozitivă şi oricum va afla ceva sau va bănui. De asemenea, aflarea diagnosticului corect este extrem de importantă pentru evoluţia ulterioară. Sigur, în primă fază, pacientul va avea o cădere. El va trebui, ulterior, să îşi recunoască căderea. Apoi, cu ajutorul familiei, prietenilor şi consilierii, el poate urca. Evoluţia sa ulterioară va ţine în cea mai mare parte de încredere. Încredere în medic şi în puterea de vindecare a tratamentului. În alte ţări, există clinici de gândire pozitivă”, a declarat Stella Hanusz, supraviețuitoare a cancerului.
Potrivit președintelui Asociației, Ionela Ciotlăuș, oamenii pot furniza împreună cel mai de preț medicament în depistarea preoce și în tratarea cancerului, deoarece cancerul nu alege, însă poate învins, fiind mai mult decât o opțiune, o responsabilitate.