ÎPS Irineu: „Credinţa, liantul de veci al românilor”

Arhiepiscopul ortodox al Alba Iuliei, Înaltpreasfinţia Sa Părintele Irineu, a participat sâmbătă, 24 octombrie, la lucrările din cadrul întâlnirii reprezentanţilor comunităţii româneşti din judeţul Mureş, manifestare organizată în incinta Centrului Cultural „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş, de Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei şi Primăria municipiului Târgu-Mureş.

„Poporul român, una din minunile lui Dumnezeu”

În discursul său de deschidere a evenimentului, arhiepiscopul ortodox al Alba Iuliei a făcut o incursiune de la istoria poporului român până în prezent, prilej cu care a subliniat nobleţea legendară a poporului român, creştin prin definiţie. „Suntem în spaţiul românesc, carpato-danubiano-pontic, deci ne aflăm în sânul carpatic şi la fereastra mării. Şi acest spaţiu îl defineşte atât de frumos profesorul vrednic de pomenire Ilie Moldovan, „paradis etnic”. Şi cum aţi auzit, şi Grădina Maicii Domnului după expresia unor călugări athoniţi din Evul Mediu. Poporul acesta s-a născut după cum bine ştim din simbioza dintre daci şi romani şi a primit o nobleţe legendară, drept pentru care spune învăţatul Petre Ţuţea că „poporul român este una din minunile lui Dumnezeu în marşul său pe Pământ.” Romanitatea şi credinţa ortodoxă sunt cele două coordonate ale spiritualităţii noastre care ne conferă o originalitate de excepţie şi un farmec unic. Toate acestea pentru că suntem creştini. Şi aici s-a plămădit ceea ce numim noi lege românească. Sau lege strămoşească. Care are mai multe ingrediente: sângele, credinţa, limba, datina, portul, colindul, folclorul, şi aşa mai departe, dar pe scurt ar fi modul nostru de a exista, de a fi, în cetatea de munţi şi de văi a Carpaţilor”, a afirmat ÎPS Irineu.

„Nu poţi fi român adevărat decât trăind în credinţă”

De asemenea, arhiepiscopul ortodox al Alba Iuliei a reamintit rolul pe care Biserica l-a avut de-a lungul timpului în perpetuarea romanismului pe meleagurile carpato-danubiene-pontice. „Valuri de migratori au trecut pe aici şi multe vitregii s-au derulat de-a lungul secolelor, dar toate n-au reuşit să ne fure sufletul românesc, să ne schimbe credinţa sau limba. Vorba proverbului străvechi, „apa trece şi pietrele rămân.” Şi toate acestea pentru că, credem în Dumnezeu şi credinţa este liantul acestui neam născut, nu făcut creştin. În această privinţă, marele rapsod al Transilvaniei, Ioan Alexandru, spunea „nu averea fosta pentru noi semnul de nobleţe şi renume, ci credinţa care ne-a îmbrăcat cu miros din cealaltă lume”. Şi când vorbim de credinţă, vorbim de Biserică. De această Biserică pe care Eminescu o defineşte ca fiind mama noastră spirituală, de această Biserică, care este totodată învăţătoarea şi formatoarea noastră. Ea ne-a dat ştiinţa înainte de a fi şcoala. Ea ne-a împărţit dreptatea înainte de a exista Ministerul Justiţiei. Ea s-a îngrijit de suferinzi şi de cei necăjiţi şi marginalizaţi înainte de a exista spitale. Cum bine ştim, Biserica noastră strămoşească ne-a dăltuit, ne-a făurit istoria, ne-a consolidat ţara şi ne-a făurit fiinţa. Nu poţi fi român adevărat decât trăind în credinţă şi în matca Bisericii, având identitate de credinţă şi de duh, cu moşii şi strămoşii şi cu voievozii noştri. Şi acum mă gândesc la Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mihai Viteazul şi mai ales Constantin Brâncoveanu care spunea că „dacă este cu putinţă mai bine este să mori de o mie de ori decât să-ţi renegi credinţa străbună”, a arătat ÎPS Irineu.

„Să ne gândim la cine suntem, unde suntem şi ce îndatoriri avem”

Invitatul special al întâlnirii reprezentanţilor comunităţii româneşti din judeţul Mureş a făcut un apel pentru cultivarea valorilor etnice, întru cinstirea memoriei înaintaşilor nobili ai poporului român. „A-l dezbrăca pe român de ortodoxie este totuna cu a încerca să scoţi sistemul osos din organismul biologic. Structura sufletească e alcătuită din ortodoxie cum e alcătuită din sângele originii noastre. Iată de ce trebuie să ne întrunim precum o facem astăzi, ca să ne gândim la cine suntem, unde suntem şi ce îndatoriri avem. Îndatorirea de căpetenie să cultivăm valorile noastre etnice, astfel să ne cinstim moşii, strămoşii, înaintaşii noştri nobili. Şi prin această imitare fidelă ne facem părtaşi la multe bunuri pământeşti şi bucurii spirituale, dar mai ales ne vom face părtaşi eternităţii fericite, cum spune atât de inspirat sfântul român din pustia Iordanului, Ioan Iacob Hozevitul. Urmează deci pe cale dreaptă strămoşilor, celor iubiţi, căci iată, duhul lor te aşteaptă în ţara celor fericiţi”, a afirmat ÎPS Irineu.