Dai fondul clasei… ajungi în cătuşe

O nouă propunere legislativă vine în aceste zile să învolbureze apele oricum nu foarte liniştite ale învăţământului românesc. Aceasta în urma depunerii, zilele trecute, la Parlament a unei propuneri care vizează sancţiuni penale pentru cei care colectează fondul clasei. Iniţiativa aparţine deputatului de Alba, Cornel George Comşa, şi prevede amendarea Legii Educaţiei cu un articol care prevede că darea sau colectarea de fonduri pentru unităţile de învăţământ, în alte condiţii decât cele prevăzute de articolul 108 alineatul (1) din Legea nr. 1/2011, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

Oficial fondul clasei şi şcolii nu există

Propunerea a mai fost în atenţia publicului chiar la începutul anului şcolar când Consiliul Naţional al Elevilor a adresat Parlamentului şi Ministerului Educaţiei o adresă prin care cereau introducerea unor sancţiuni drastice pentru solicitarea şi oferirea de sume de bani pentru fondul şcolii. Elevii atunci au susţinut prin intermediul unui comunicat de presă că şcolile solicită bani elevilor pentru a acoperi lipsa finanţării din partea autorităţilor locale. În aceste condiţii, depunerea propunerii legislative a stârnit, aşa cum era de aşteptat, intense discuţii înainte chiar de a intra în dezbaterea forului legislativ.

Oficial, fondul clasei sau fondul şcolii nu există. „Articolul 108 din Legea Educaţiei prevede că unităţile de învăţământ preuniversitar pot obţine venituri proprii din activităţi specifice, din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite. Este stipulat şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ că astfel de iniţiative sunt interzise şi se pedepsesc până la desfacerea contractului individual de muncă”, a precizat Camelia Irimie, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş.

Revoltă în rândul profesorilor

În realitate, majoritatea părinţilor plătesc aceşti bani, chiar dacă nu sunt de acord. În schimb chiar şi elevii care au propus iniţial sancţionarea drastică a acestor practici sunt mai nuanţaţi acum, la vederea sancţiunilor penale prevăzute de iniţiativa legislativă. “Eu aş înţelege să se strângă bani pentru rezolvarea unor situaţii punctuale, care ţin de activităţile extraşcolare. De multe ori aceşti bani sunt necesari pentru aşa ceva”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor, Alexandru Todea. Acesta însă a arătat că, în opinia sa, mai degrabă ar trebui sancţionată lipsa de transparenţă a destinaţiei acestor fonduri şi că cei sancţionaţi ar trebui să fie doar cei care pretind fonduri în afara condiţiilor legii.

În rândul profesorilor, sentimentul general este cel de revoltă. “La noi în şcoală nu se cere şi nici nu se dă aşa ceva. Oamenii sunt prea săraci. Dimpotrivă, noi, profesorii, ducem de acasă, hrănim şi îmbrăcăm copii care altfel nici nu ar veni la şcoală. Penali sunt ei, parlamentarii, cei care nu doresc sau nu reuşesc nici acum să acorde fonduri suficiente pentru educaţie”, a declarat directoarea unei şcoli din mediul rural.

Păreri împărţite în rândul părinţilor

Deputatul a explicat în proiectul în cauză că, în momentul de faţă, nu există sancţiuni care să pedepsească încălcarea legii, elevii şi părinţii fiind supuşi în continuare la cheltuieli ce depăşesc obligaţiile şi bugetul familial al acestora. “La ora actuală, prin intermediul asociaţiilor de părinţi constituite de obicei din părinţi docili şi ascultători conducerii unităţii de învăţământ, se strâng sume de bani care sunt administrate direct şi arbitrar de către directorul şcolii. Astfel, se eludează şi dispoziţiile legii privind achiziţiile publice şi transparenţei decizionale şi infomaţionale”, se aratã în proiectul de lege.

Dorinţa deputatului de a elibera părinţii de aceste obligaţii tacite a fost primită de către aceştia cu păreri împărţite. O parte a celor chestionaţi laudă iniţiativa, deşi fără a-şi asuma deschis opiniile. Alţii în schimb sunt revoltaţi. “Faptul că ne ajutăm singuri ne face infractori ? Dacă nu strângem fondul clasei ce punem în locul lui? Cum ne dati bani cum nu mai strângem fondul clasei. Pe banii mei nu-mi dictează nimeni, este opţiunea mea dacă vreau să dau sau nu”, a susţinut o mămică revoltată.

Proiect de buget

În aceste condiţii, în proiectul pentru bugetul anului 2016 prezentat la sfârşitul săptămânii trecute de către Ministerul Finanţelor printr-un comunicat de presă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice are fondurile suplimentate cu 662 milioane lei, reprezentând o creştere de aproximativ 10 procente. Cu această creştere, care nu include sumele aferente titlurilor executorii, ponderea educaţiei în PIB ajunge la 3,6 procente, se afirmă în comunicatul menţionat.

În acelaşi proiect Ministerul Apărării Naţionale figurează cu o creştere de 48 de procente iar cel al Afacerilor Interne cu peste 28 de procente.

Legea Educaţiei Naţionale din 2011 prevede la articolul 8 că “pentru finanţarea educaţiei naţionale din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale se acordă minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”.