Manifestare de prim rang, Conferinţa Doctoranzilor UMF

Zeci de personalităţi de prim rang ai vieţii ştiinţifice medicale româneşti şi internaţionale au participat la cea de-a 8-a Sesiune Ştiinţifică Anuală a Doctoranzilor şi a 5-a Conferinţă de Posdoctoranzilor în Medicină şi Farmacie care a avut loc la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu-Mureş în perioada 9-10 decembrie, în cadrul generos oferit de manifestarea „Zilele Universităţii de Medicină şi Farmacie” aflată în plină derulare. O sesiune a cărei atmosferă de sărbătoare a fost doar amplificată de prezenţa marelui număr de musafiri din afara ţării, un argument că UMF este perfect integrată şi are relaţii funcţionale atât cu aceste universităţi cât şi cu viaţa ştiinţifică şi cu cercetarea de prim rang a momentului.

Prestigiul Universităţii este şi prestigiul comunităţii

Cercetarea ştiinţifică este inima unei Universităţi, a fost de părere rectorul UMF, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei. „Este o Universitate care şi-a asumat prin strategia ei dezvoltarea cercetării. Evident că locul în care se poate face excelenţă este o şcoală doctorală. Aici se face cercetare, se elaborează tezele de doctorat, aici se publică lucrări ştiinţifice. Iar standardul ridicat al cercetării se va regăsi până la urmă în imaginea pe care o are Universitatea în peisajul cercetării româneşti şi internaţionale”, a arătat rectorul Azamfirei. Acesta este motivul pentru care UMF Târgu-Mureş are o politică perseverentă de susţinere a doctoranzilor, atât logistic cât şi financiar. „Încercăm să le creăm cadrul prin care ei să-şi facă publice rezultatele cercetărilor pe care le au. Deasemeni încercăm să îi punem în legătură cu toate conexiunile europene pe care le avem, astfel încât ei să intre în reţeaua de promovare a cercetării. Cred că este un moment deosebit pe care îl repetăm în fiecare an, pe care doctoranzii îl aşteaptă şi pentru care noi depunem şi vom depune în continuare eforturi ca lucrările să se desfăşoare cât mai bine”, a subliniat Leonard Azamfirei. Iar creşterea prestigiului Universităţii este până la urmă şi creşterea prestigiului oraşului, a fost de acord rectorul Universităţii mureşene.

 Lucrări de mare valoare ştiinţifică

Aproximativ 80 de lucrări de mare valoare ştiinţifică au fost prezentate în cadrul sesiunilor. „Anul 2015 ne aduce această ediţie a Conferinţei cu foarte mulţi invitaţi din ţară şi mai ales din străinătate, profesori cunoscuţi şi cu care dorim să stabilim contacte în ceea ce priveşte doctoratele tinerilor noştri cercetători. Este o conferinţă cu o conotaţie sentimentală mai mare ca deobicei şi pentru că pe parcursul întregului an Universitatea noastră a celebrat trecutul şi tradiţia acestui lăcaş de învăţământ. Respectând această idee şi tradiţie am scotocit şi noi prin arhiva Universităţii şi am regăsit în trecutul şcolii noastre doctorale momente emoţionante. Am descoperit primii doctoranzi care şi-au susţinut doctoratul la Universitatea noastră care pe atunci se numea Institutul de Medicină şi Farmacie. Unul dintre primii doctoranzi, domnul profesor Csedo Kalman, care şi-a susţinut doctoratul în 1962, este prezent şi astăzi printre noi”, a arătat directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat (CSUD), prof. univ. dr. Daniela Dobru. Fiecare şedinţă de lucrări a fost precedată de o conferinţă în plen a unor personalităţi de renume european şi chiar mondial. Un program ştiinţific dar şi cultural. „Ne bazăm pe trecut, trecutul reprezintă ancora noastră. Au fost mulţi cei care au pus fundaţia şi noi am clădit peste şi nu îi vom uita”, a subliniat directorul CSUD.

 Profesorul Benedek, descendentul fondatorilor UMF

Descendentul acestor fondatori este şi prof. univ. dr. Benedek Imre. Deasemeni membru al CSUD, renumitul profesor mureşean a atras atenţia participanţilor la nevoia de a gândi într-un limbaj modern într-o lume aflată într-o accelarată globalizare şi dezvoltare ştiinţifică. „Sunt în situaţia norocoasă a fi descendentul unei familii care a pus umărul la întemeierea facultăţii din Cluj în 1872. Tatăl meu a făcut parte dintre membrii fondatori ai Universităţii din Târgu-Mureş. Din această poziţie vreau să vă împărtăşesc sentimentul meu că tot ce am visat am realizat. Asta pun eu în faţa studenţilor. Ce nu am realizat? Nu am putut să fiu credibil în faţa unor comunităţi că le vreau binele”, a arătat profesorul Benedek. „Am putut atinge rezultate ştiinţifice care nu sunt chiar la îndemâna oricui, cum ar fi şi granturile europene. Cu aceste granturi europene am putut ajuta şi Universitatea, şi prin realizarea unei întregi reţele de conexiuni internaţionale. Este nevoie de legături internaţionale. Nu avem altă alternativă decât integrarea”, a subliniat foarte potrivit cardiologul.

 Integrarea este la îndemână

Banii pentru cercetare există, iar eleva profesorului Benedek Imre, deasemeni personalitate de prim rang a vieţii medicale, prof. univ. dr. Theodora Benedek a explicat care sunt metodele prin care aceşti bani pot fi obţinuţi, ţinând cont că a fost o Conferinţă a doctoranzilor. Aceasta a vorbit despre beneficiile programului Orizont 2020 al Comisiei Europene, din poziţia de vicepreşedinte al Panelului de Ştiinţele Vieţii din programul „Marie Curie” al Comisiei Europene, expert evaluator, monitor şi raportor pe proiecte de cercetare al Comisiei Europene „La Comisia Europeană, există foarte multe competiţii pe diferite teme, de exemplu pe informatică în medicină, sau competiţii dedicate bolilor cardiovasculare. Programul Comisiei Europene nu degeaba se numeşte Orizont 2020. În data de 13 octombrie a fost lansat noul Program cadru pe Sănătate al Comisiei Europene pentru anii 2016 – 2017, care cuprinde peste 100 de competiţii de proiecte europene adresate domeniului medical. Toate universităţile, centrele private de cercetare, spitalele şi institutele de cercetare pot aplica pe aceste proiecte. E foarte bine ca România să-şi găsească locul în aceste consorţii de cercetare. Este o prioritate pentru cercetarea românească şi este extrem de important ca medicina târgumureşeană să-şi găsească locul pe plan european. Orice manifestare care duce la creşterea vizibilităţii cercetării noastre pe plan european merită sprijinită. Sunt foarte mulţi bani care vin prin aceste programe europene, iar lumea nu prea ştie de ele. Trebuie doar să ne deschidem orizonturile”, a spus prof. dr. univ. Theodora Benedek. Aceasta a subliniat şi faptul că municipiul Târgu-Mureş este un loc potrivit pentru cercetarea de top, ţinând cont şi de recent înfiinţatul cluster universitar de cercetare şi că în cadrul UMF există deja un proiect pentru producţia de nanoparticule, denumit NanoX.

Onestitate ingenioasă

Invitaţii de prim rang au reprezentat viaţa ştiinţifică din Ungaria, Moldova, Belgia, Austria, Marea britanie, Israel, Statele Unite ale Americii şi Suedia şi nu în ultimul rând cea autohtonă. Prezent cu o lucrare de maxim interes pentru doctoranzi a fost şi fostul ministru al Sănătăţii Mircea Cinteză care a vorbit despre o problematică foarte actuală, cea a onestităţii în publicarea cercetărilor ştiinţifice. „Etica publicării este foarte complicată, pentru că criteriile de publicare internaţionale cer ca fiecare autor care este pus într-un articol să aibă o contribuţie care să poată fi verificată. Sunt foarte multe criteriile care fac ca în final oamenii cei mai competenţi din lume să spună că nu poţi să faci publicare ştiinţifică medicală decât dacă eşti onest într-un mod ingenios”, a susţinut renumitul cardiolog. Acesta s-a declarat surprins de acest fapt. „În teorie sunt atât de multe cerinţe în privinţă de copywright şi etică a publicării încât este uneori dificil să fie îndeplinite. Dar ele trebuiesc în primul rând cunoscute şi nu trebuie să fie călcate în picioare”, a subliniat Mircea Cinteză. Prezentările din cadrul Conferinţei au cuprins dealtfel toate ramurile medicinei de vârf, de la ATI la ginecologie sau urologie, o ocazie strălucită pentru tinerii doctoranzi mureşeni.

Edith VEREŞ