Peste 6.600 de studenţi la Centrul de Simulare al UMF

Centrul de Simulare şi Abilităţi Practice al Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu- Mureş a intrat într-o nouă etapă. Aceasta în urma finalizării, cu rezultate mult superioare decât cele prognozate iniţial, a proiectului Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – „Crearea de noi oportunităţi de învăţare pentru studenţi pentru dezvoltarea abilităţilor practice folosind simulatoare medicale – MEDSim”, au arătat conducătorii Centrului în cadrul Conferinţei MediSim, integrată în cadrul Zilelor UMF aflate în plină desfăşurare.

 Zeci de manevre medicale

Iniţial programat pentru 600 de studenţi şi lărgit ulterior până la 800, de proiect au beneficiat până la urmă peste 6.600 de studenţi, a arătat directorul Centrului de Simulare, dr. Szederjesi János. În mod exponenţial au crescut şi numărul de manevre medicale care pot fi învăţate şi testate în Centru. Acesta dispune de peste 40 de simulatoare de bază, există mai multe simulatoare pe partea de pacient uman, unele fiind chiar printre cele mai dezvoltate din lume la ora actuală, există simulator care reproduce fidel noul născut, simulatoare umane la dotare medie destinate în special resuscitărilor, dar şi simulator de naşteri. Proiectul este unul de mare valoare, atât financiară, cât şi mai ales educativă pentru miile de studenţi care au lucrat în Centrul inaugurat în 2013 în urma unei investiţii de un milion de euro. În opinia directorului, deşi mai există centre de simulare în ţară, puţine sunt atât de mari şi dezvoltate încât să integreze multiple discipline cum este cel de la UMF Târgu-Mureş. Instituţia mureşeană are ca partener transnaţional de proiect Universitatea Semmelweis din Budapesta, care are experienţă în centre de simulare, obiectivul general al proiectului fiind destinat dezvoltării curriculare prin integrarea activităţilor de simulare.

 Aici se poate greşi

Invitaţii Conferinţei, reprezentanţi de la universităţi din ţară şi de peste hotare, au vorbit despre experienţe relevante, de la principiile managementului situaţiilor de criză la beneficiile voluntariatului inclusiv în astfel de proiecte de amploare. Nu în ultimul rând s-a vorbit despre rezultatele proiectului, cuantificate în primul rând prin atitudinea studenţilor faţă de aceste simulări. Aceasta a fost descrisă drept deosebit de pozitivă de către dr. Szederjesi. „Aici au putut învăţa manevre medicale pe care nu le pot aplica pe bolnavi în spital. Mă refer în special la manevre invazive, diferite tipuri de injecţii, aplicarea diferitelor tipuri de drene, sonde urologice, naso-grastrice, manevre greu de aplicat în condiţii spitaliceşti”, a explicat directorul Centrului. În plus, în opinia specialiştilor nici nu este etic ca studenţii să exerseze pe pacienţi. „Nu îi învăţăm să fie perfecţi. Au însă posibilitatea de a încerca pe simulatoarele care reproduc foarte fidel corpul uman şi diferite organe aproape toate manevrele medicale. Aici pot greşi fără să fie cineva în pericol, sunt asistaţi de către un profesor care le explică şi îi corectează până când manevrele sunt executate corect. Iar apoi când ajung în faţa pacienţilor nu o să mai fie începători ci specialişti”, a subliniat Szederjesi. Ideea proiectului aparţine rectorului Universităţii, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, fiind una dintre primele iniţiative în această funcţie.

 Costurile învăţării în mediul spitalicesc, mult mai mari

În ce priveşte proiectul, acesta va continua cu siguranţă. Asta şi pentru că Centrul este asigurat cu consumabile pentru cel puţin un an, dar şi pentru că nu sunt semnificative cheltuielile de menţinere. Şi cu siguranţă sunt mai mici decât costurile învăţării în mediu spitalicesc. La cererea studenţilor de la Facultatea de Medicină Dentară a UMF a fost introdus şi pentru aceştia studiul unor manevre de bază. Dr. Cosmin Moldovan a fost cel care a evaluat percepţia studenţilor ca primi beneficiari. „Din punct de vedere educaţional suntem foarte mulţumiţi. În primul rând de cum percep studenţii activitatea de la Centrul de simulare. Sigur că evaluarea se produce în etape succesive, pe termen mediu şi lung presupun evaluarea competenţelor profesionale a studenţilor care ajung să fie medici comparativ cu cei care nu au făcut simulare în facultate. Asta este însă departe, noi suntem încă la prima etapă. Aproximativ 90 de procente dintre studenţi au fost mulţumiţi şi foarte mulţumiţi per ansamblu. Iar la cea mai importantă întrebare, cum evaluează ei importanţa acestei metode în sprijinul competenţelor profesionale, constant am avut răspunsuri de peste 90% ca cele mai favorabile. Asta ne dă încredere că suntem pe drumul cel bun. Cu mici ajustări, pentru că nu au fost totuşi răspunsuri de 100%, metoda este extrem de utilă”, a fost de părere dr. Moldovan. O relatare de la sesiunile de simulare ale studenţilor vine să confirme cele relatate. Înainte de efectuarea unei proceduri relativ complexe, profesorul a oprit studenţii înainte de intrarea în sală şi le–a spus că au înăuntru un pacient, să vorbească cu el, să pună un diagnostic şi să-l trateze. Iar studenţii s-au blocat. Ceea ce profesorii au apreciat drept foarte pozitiv. „Aici, în faţa manechinului, trebuie să vă blocaţi şi nu în faţa pacientului”, au fost spusele acestora.