”Anuala de Arhitectură Mureș 2015” la Reghin

Casa de Cultură municipală „Eugen Nicoară” din Reghin a găzduit joi, 10 decembrie vernisajul expoziției:”Anuala de Arhitectură Mureș 2015”, pruilej cu care au fost prezentate cele mai bune proiecte de arhitectură din județul Mureș premiate în cadrul ”Anualei de Arhitectură Mureș 2015”.  Anuala de Arhitectură Mureș 2015 este un proiect cultural finanțat din timbrul arhitecturii, format dintr-un șir de evenimente menite să aducă arhitectura în atenția opiniei publice, să recunoască, să recompenseze și să promoveze excelența în arhitectură, să anime colocviul pe tema arhitecturii în cadrul breslei și al societății, să formeze publicul în spiritul valorilor arhitecturii. Evenimentul ”Anuala de Arhitectură Mureș 2015” prezintă cele mai bune proiecte de arhitectură realizate în cadrul filialei Mureș în ultimii doi ani.

”Cu ce ne ocupăm, ce le putem oferi”

Ierarhizarea proiectelor a fost realizată de către un juriu alcătuit din personalități din domeniul arhitecturii precum și din afara lui. În cadrul expoziției au fost prezentate 35 proiecte, împărțite în patru secțiuni, premiile la fie care secțiune fiind obținute de arh. Klaus Birthler la secțiunea Arhitectura locuinței cu proiectul Casa Vultur, arh. Ionel Pascu pentru proiectul Fabrică – spațiu de producție și administrativ, la secțiunea Arhitectura Dotărilor Comunitare și pentru Activități Economice. La sețiunea Arhitectura pentru comunitate. (Arhitectura spațiului public și Arhitectura spațiului construit) câștigător a fost desemnat proiectul Lounge Aeroport Otopeni, autor arh. Ionel Pascu și arh. Robert Marin,  iar la secțiunea Arhitectura tânără premiul a fost obținut de proiectul XO Cărare de explorare și ocrotire , autor arh. Anamaria Felvinczi.

”Prin astfel de acțiuni, Ordinul Arhitecților din România își propune să deschidă domeniul arhitecturii spre societatea utilizatoare a produsului de arhitectură și astfel să favorizeze dialogul dintre specialist și beneficiarul său. Scopul acestei expoziții este de a mediatiza munca pe care o defășoară arhitecții, urbaniștii, restauratorii de monumente, arhitecții peisageri, o muncă destul de puțin vizibilă în societate, d muncă care , în alte state europene este considerată a fi una de interes public. România încă nu a adoptat o astfel de hotărâre, de a decide că proiectele și munca acestora este de interes public. Considerăm că explicând tinerilor despre ce e vorba în munca noastră, ea devine mai vizibilă , și poate să devină de interes public în mod explicit realizabil. Problema arhitecților este că trebuie să creeze pentru România o generație de beneficiari educați care să le înțeleagă mesajele. De foarte multe ori populația încearcă să-și rezolve singură probleme de concepții. Arhitectura în alte țări este considerată o activitate de utilitate publică care crează plus valoare pentru întreaga societate, și pentru a putea fi răspândită în societate avem nevoie de beneficiei educați care să înțeleagă cu ce ne ocupăm, și ce le putem oferi”, a precizat arh. Adriana Raus, vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România, Filiala Mureș.