Balul Însuraţilor şi-a derulat anul trecut la Reghin cea de a 8-a ediţie, familia deputatului Vasile Ghiorghe Gliga reuşind să respecte tradiţia care spune că la fiecare început de februarie muzica şi dansul popular, voia bună şi mai ales, costumul popular, sunt valori sfinte, care se transmit din neam în neam. Şi în acest an, peste 1000 participanţi au îmbrăcat cu cinste portul popular şi au venit să petreacă două zile până-n zori la sala de bal a Firmelor Gliga.
“O mare de oameni îmbracă portul popular”
“Ideea organizării acestui bal în urmă cu opt ani de zile a fost o provocare. Am preluat ideea balului de la Chiher, unde şi în ziua de azi în a doua zi de Bobotează se organizează un asemenea bal. La iniţiativa unui colectiv inimos, cu Ilie Frandeş, Eremia Pop, Maria Borzan, Sorina Bloj, şi alţii am invitat oameni de pe vale să-şi prezinte în această sală tradiţiile. Începutul a fost puţin mai modic, fiind prezenţi 250 de persoane. Apoi balul a luat amploare prin popularizarea care i s-a făcut prin mas media locală şi an de an numărul participanţilor a crescut, care au dorit să-şi cinstească tradiţiile, să aducă un respect părinţilor şi neamului. Au luat din lada de zestre a părinţilor costumul popular şi l-au îmbrăcat an de an cu cinste la acest bal. Reuşita cea mai mare este că în sfârşit se confecţionează costume populare în număr tot mai mare, expuse spre vânzare. Deci a fost o provocare pentru ca lumea să îmbrace cu plăcere costumul popular. Pe lângă frumuseţe, e un sentiment deosebit, că o mare de oameni îmbracă portul popular la acest bal. Sperăm ca pe viitor să avem puterea să continuăm, să ne întâlnim an de an aici la Balul Însuraţilor. Suntem bucuroşi că ceea ce facem noi, în ce punem suflet găsim oameni care sunt alături de noi. La toţi le dorim multă sănătate, să putem continua această tradiţie”, a precizat deputatul Vasile Gliga,organizatorul Balului Însuraţilor de la Reghin.
La intrare oaspeţii balului au fost întâmpinaţi de către grupul folcloric din Solovăstru, cu tradiţionala pâine şi sare, printre aceştia numărându-se prefectul judeţului Lucian Goga, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş Ciprian precum şi primarii Lucreţia Cadar (Deda), Mariana Vlad (Băla), şi viceprimarii Daniel Gliga (Reghin) şi Emil Bendriş (Vătava). A urmat să intre în scenă prezentatorul balului, solistul Marius Ciprian Pop, nu înainte ca părintele Eugen Oprea de la Ibăneşti sa binecuvânteze balul.
Identitate regăsită în portul popular
“Se împlinesc opt ani de zile de când la invitaţia şi iniţiativa familiei Gliga, românii care au în suflet bucuria neamului vin an de an să-şi mărturisească identitatea. O identitate regăsită în primul rând în portul popular, îmbrăcat de peste 1000 de oameni în fiecare an la Balul Însuraţilor, o identitate regăsită în jocul popular adus de aceşti oameni frumoşi de pe toate văile din jurul Reghinului, o identitate regăsită în cântec, adusă de cei din zonă şi de artişti speciali care se constituie în surprize ce însufleţează în fiecare an Balul Însuraţilor de aici de la Reghin”, a spus Marius Ciprian Pop, prezentatorul Balului Însuraţilor.
Sava Negrean Brudaşcu, oaspetele Balului Însuraţilor
A urmat un maraton al cântecului şi dansului popular adus de soliştii şi ansambluri din Ruşii Munţi, Hodac, Deda, Solovăstru, Ibăneşti, precum şi invitaţi speciali, Ansamblul “Junii Sibiului” şi solista Sava Negrean Brudaşcu.
Tradiţiile expuse de meşterii populari
Buna dispoziţie a fost prezentă şi în holul balului, însufleţită de Taraful din Sporu de Câmpie, precum şi în celelalte încăperi unde meşterii populari şi-au expus bogăţia lucrului manual migălos moştenit de la strămoşi, de la cămăşile şi obiectele din lemn ale familiei Morar din Cluj, la păpuşile îmbrăcate în port popular ale Mariei Robescu, costumele populare ale Mărioarei Bârsan (Idicel Sat), Emilia Sorlea (Pietriş), icoanele Elenei Costinaş, broderiile sparte ale Dorinei Frenţi, precum şi machetele din lemn aduse de meşterul Florin Petrişor. La loc de cinste au fost şi expoziţiile, cele de artă populară aduse de Rafila Moldovan ,Grigore Covrig (ambii din Idicel Pădure), Lelea Ană de la Năsăud, precum şi expoziţia de pictură cu lucrările realizate în tabăra organizată de Firmele Gliga, unde 21 de artişti platici au avut ca temă vioara.
[zizigallery id=1466]