Banii publici, investiţi cu pricepere la Iernut

În condiţiile în care întreaga societate se zbate în criză economică, Ioan Nicoară, primarul oraşului Iernut, încearcă să facă tot posibilul ca din banii bugetului Primăriei pe care o conduce de aproape opt ani încoace, să ofere Iernutului imaginea unui oraș european.

Reporter: Cu ce realizări iese în faţă Primăria Iernut în anul 2015?

Ioan Nicoară: Realizările anului 2015 sunt practic o altă „cărămidă” la tot ceea ce, în calitate de primar, mi-am propus să construiesc în comunitate, pentru comunitate. Trecerea dintre mandate a fost ocupată de asfaltarea străzilor din oraşul vechi, şi încă de pe atunci ne gândeam deja la următoarele. Exceptând cele din cartierul Mihai Eminescu, să ai toate străzile din oraşul vechi asfaltate este o mare realizare, fără lipsă de modestie, cu atât mai mult cu cât noi nu am avut bani de nicăieri şi am fost nevoiţi să ne gospodărim singuri. Am reuşit astfel să asfaltăm 11 străzi, dar şi să amenajăm parcări – aproape 100 locuri de parcare – în fiecare cartier, inclusiv parcări acoperite. Reuşim prin eforturi proprii să dăm comunităţii ce e al comunităţii, adică imaginea unui oraş din ce în ce mai frumos.

În 2015, cu banii din bugetul local şi cu un credit bancar, am demarat un nou proiect în care sunt cuprinse şi celelalte străzi din oras. Astfel, am reusit anul acesta, sa organizam o noua licitatie pentru alte nouă strazi din oraş, şi să demarăm lucrările de reabilitare la două dintre acestea, într-un termen destul de scurt. În total vor fi asfaltaţi 4.358 de metri, şi vor fi reabilitate, sau create noi trotuare pe marginea acestor străzi. Pe parcursul anului am avut de asemenea şi numeroase lucrări de reparaţii şi de întreţinere străzi şi drumuri comunale. Reabilitarea străzilor din satele aparţinatoare au fost realizate anul acesta tot din bugetul local, şi am avut în vedere absolut toate satele aparţinătoare: Sălcud, Deag, Cipău, Lechinţa, Sf. Gheorghe, Oarba de Mureş. În toate aceste sate, o preocupare permanentă a noastră este canalizarea şi asigurarea de apă curentă la fiecare casă. Îmi doresc şi mi-am propus să fac tot posibilul ca fiecare cetăţean să ajungă să traiască în condiţii decente, iar datoria mea este să sprijin toate proiectele ce au finalitate beneficiul cetățeanului. Ceea ce ne îngreunează în demararea de proiecte este birocraţia de care ne lovim: procedura greoaie de achiziţii, termenul foarte lung de obţinere a avizelor, dar trecând peste toate, marea problemă în regenerarea urbană de care Iernutul merită să beneficieze, este lipsa banilor, lipsa sprijinului prin măsuri concrete pentru oraşe mici ca al nostrum.

Rep: Ce alte proiecte au fost demarate în anul 2015?

I.N.: Am avut ceva bani puşi deoparte după rectificare şi am dat drumul la investiţii pentru o serie de trotuare, alei şi asfaltarea drumului de la Lechinţa care face legătura cu Dătăşeni, la limita unităţii administrativ-teritoriale Iernut. Ei au asfaltat până la jumătate, a rămas neasfaltată cealaltă jumătate, pentru care aşteptăm rezultatul licitaţiei. Desigur, mai sunt multe de făcut. Orașele sunt pentru oameni, de toate felurile, cu diverse nevoi și interese. A schimba un lucru în bine are mai multă valoare decât a încerca să explici de ce alte lucruri nu sunt așa cum ar trebui să fie. Datoria mea este ca tot ceea ce întreprindem să fie în beneficiul întregii comunități.

Rep.: Care ar fi prioritatea numărul unu în ceea ce priveşte învăţământul?

I.N.: Prioritatea noastră sunt copiii, condiţiile în care aceștia învață. În fiecare an alocăm sume consistente din bugetul local pentru reabilitarea clădirilor, atât aparținatoare Liceului Tehnologic Iernut, Școlii Gimnaziale Iernut, a Grădiniței cu Program Prelungit și a Grădiniței cu Program Normal din oraș, dar și a grădinițelor și școlilor din satele aparținătoare. Încet, încet, am reușit din bugetul local să reabilitam termic o mare parte din cladiri, să punem geamuri termopan, să schimbăm ușile, să reabilitam interioarele. Şcoala Generală din Sălcud a fost cuprinsă între octombrie 2014 – octpmbrie 2015 într-un proiect european pentru reabilitarea acesteia. Investiţia a început în 2008, bazându-ne pe fondurile alocate de Ministerul Învăţământului, dar alocarea s-a sistat pe parcursul lucrărilor, iar lucrarea a rămas nefinalizată. În 2014, în urma apelului de proiecte pe Axa 3.4, această lucrare a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi astfel, în urma depunerii cererii de finanţare, a fost avizat şi semnat contractul de finanţare aferent. Astfel, s-a reabilitat întreaga clădire a şcolii pentru a îndeplini noile cerinţe de calitate şi confort la nivel european. Marea majoritate a unităţilor noastre de învăţământ au avizul de funcţionare de la DSP Mureş și suntem în căutarea de soluții optime pentru serviciile de pază şi protecţie în școli, precum şi supraveghere video, pentru a menţine siguranţa elevilor. Reabilitarea curților fiecărei clădiri de învățământ, și dotarea cu mobilier a claselor sunt alte priorități ale noastre ca administrație publică, și sperăm să le realizam prin fonduri europene.

Rep.: S-a reuşit asfaltarea drumului DC 86 Iernut – Sălcud?

I.N.: Asfaltarea drumului DC 86 a fost și a rămas o altă prioritate a oraşului nostru. Din 2008 s-a depus în fiecare an proiectul de asfaltare a drumului DC 86 la Ministerul Dezvoltării Regionale însă, din păcate, nu am obţinut fondurile necesare. În ultimii ani, am reuşit doar să reparăm acest drum, din fonduri proprii, de la bugetul local: am realizat frezarea stratului asfaltic vechi şi aducerea la cota de înălţime cu un strat de piatră de râu. Asfaltarea acestui drum este o investiţie de anvergură, un efort financiar enorm, dar ne-am decis să nu mai aşteptăm fonduri de la Bucureşti. Aşa cum ne gospodărim în Iernut, unde exclusiv din bugetul local am făcut străzi şi parcări din bugetul local, aşa vom face pentru fiecare sat al nostru. Mulţumesc fiecărui locuitor din comunitate pentru înţelegere şi sprijin. Doar împreună vom reuşi să ridicăm această comunitate.

Rep.: De ce procesul accesării fondurilor europene merge atât de greu?

I.N.: Suntem oficial consideraţi zonă urbană, deşi avem în componenta şase sate care sunt la limita existenţei, nu au apă, canalizare, drumuri asfaltate, probleme grave ale cetăţenilor nerezolvate. Fiind doar 8.705 de locuitori, ani la rând nu am fost eligibili pe fonduri europene datorită faptului că unul din criteriile de eligibilitate pentru infrastructură a fost „oraș cu peste 20.000 locuitori”. Cu toate acestea, la Sălcud de exemplu, reuşim să introducem apa, prin POS MEDIU, lucrările începând din 2007, dar avem partea de canalizare pentru care nu avem încă fonduri. Nu avem altă soluție astăzi decât să continuăm să facem tot ce putem prin forţe proprii, doar pe ele ne putem baza cu adevărat.

Rep.: Ce proiecte de viitor aveţi?

I.N.: Avem foarte multe proiecte la care dorim să obţinem şi finanţare din fonduri europene, pentru că Iernutul are mare nevoie să se dezvolte. Cu banii europeni ne dorim regenerarea urbană a orașului, anveloparea de blocuri, pista de biciliști și locuri de joacă pentru copiii din cartiere, dar și din satele aparținătoare, reabilitarea Casei de Cultură, crearea de atracții turistice și asigurarea infrastructurii pentru acest scop. Îmi doresc să atrag investitori care să asigure locuri de muncă la câți mai mulți cetățeni din comunitate. De asemenea, am solicitat construirea a încă două blocuri ANL, pe terenul pe care-l deţinem, şi avem în pregătire și un proiect de construire de locuințe sociale pentru romi. O altă prioritate pentru mine sunt satele, pentru care vom depune toate eforturile, pentru că locuitorii acestora merită pe deplin să trăiască în condiții decente. Sunt multe de făcut și îmi doresc ca fiecare cetățean din comunitate să simta că noi, cei din administrația locală, suntem aici pentru ei, și tot ceea ce facem, facem în beneficiul lor. Îmi doresc ca implicarea și spiritul civic existe la maximum de potențial, pentru ca doar prin comunicarea dintre primărie și comunitate orașul nostru evoluează, și reușim împreună să ne păstrăm copiii în comunitate, să asigurăm un viitor cert tinerilor ce vin în urma noastră.

Ca în orice gospodărie, este mereu câte ceva de făcut. Având însă alături cetățenii, încrederea lor, sunt convins că lucrurile vor merge pe făgașul dorit de noi toți. Și dacă tot se apropie sfintele sărbători, dacă îmi permiteți, aș dori să urez tuturor locuitorilor din Iernut „Sărbători Fericite!” Să deschidem uşa pentru oaspeţi dragi, şi inima pentru speranţă, bucurie şi lumină. Să fim mai buni şi să privim înainte cu încredere, ştiind că dacă avem credinţă, drumul din faţa noastră va fi presarat cu împliniri.” Pentru un oraș care știe să se valorifice și să-și impună imaginea și personalitatea, viitorul este unul singur: cel european.