Valentin Ajder: “Cartea de hârtie nu va dispărea niciodată”

Cititul unui text oricât de mic, fie el dăltuit în piatră, ori înscris pe papirus, pe pergament, pe hârtie sau pe suport electronic este unul din cele mai frumoase hobby-uri pe care le poate avea cineva, iar despre valoarea cititului şi ceea ce înseamnă un scriitor talentat ne-a povestit Valentin Ajder, directorul Editurii Eikon din Cluj Napoca.

Reporter: De unde v-a venit ideea numelui Eikon?

Valentin Ajder: De la Platon… Este un concept filosofic polivalent şi polisemantic, cu multe teoretizări şi în teologie. Există chiar o teză de doctorat de aproape cinci sute de pagini, aparţinând lui Sorin Borza, pe care, dintr-o datorie de onoare, intenţionăm s-o reedităm.

Rep.: Cu ce se deosebeşte Editura Eikon faţă de alte edituri?

V.A.: Delicată întrebare, dacă ţinem cont că există peste şapte mii de edituri, cele mai multe nevăzute pe la târguri şi festivaluri. Editura Eikon se deosebeşte prin normalitate, autenticitate şi efortul de promovare a cărţilor publicate. Participăm la toate festivalurile şi târgurile de carte din ţară, organizăm şi noi câteva festivaluri, unele ajunse la multe ediţii, lansând, prezentând producţiile editoriale, ale noastre şi ale altora… Încercăm să fructificăm orice ocazie de „stimulare a lecturii”, ca să folosesc un clişeu, pe termen scurt, mediu şi lung. Pe site-ul editurii, www.edituraeikon.ro, puteţi vedea sutele de evenimente şi lansări de carte pe care le facem în toată țara…

Rep.: Care credeţi că este viitorul cărţii, în condiţiile în care mulţi preferă cititul în format electronic?

V.A.: Presupun că vă referiţi la cartea „de hârtie”… Cred că nu va dispărea câtă vreme vor exista oameni ai cărţi, scriitori, editori şi mai ales cititori. Important e să citim, indiferent de suportul pe care ne parvine textul.

Rep.: Pe ce criterii alegeţi autorii şi titlurile ce urmează a fi publicate, cine are şanse să devină scriitor la Eikon?

V.A.: Primul şi cel mai important criteriu rămâne cel valoric, urmat de cel al autenticităţii. Sigur că putem discuta îndelung despre valoarea literară sau culturală azi, în plin relativism valoric şi autocritic. Se scrie mai mult decât se citeşte, fără simţ critic şi autocritic, fără un respect pentru ierarhia de valori. Dar, din fericire, există şi exemple notabile, iar pe acelea le publicăm cu predilecţie.

Rep.: Ce sfătuiţi copiii care, de la vârste fragede, aleg Counter strike pe calculator şi nu o carte?

V.A.: Să deschidă o carte. Dar aici cred că rolul părinţilor, bunicilor şi al dascălilor este mult mai mare.

A consemnat Amalia VASILESCU