2015, anul investiţiilor majore la Sărmaşu

Anul 2015 a fost unul cât se poate de fast pentru autorităţile locale din oraşul Sărmaşu, care au bifat numeroase investiţii importante pentru comunitatea locală. Detalii despre importanţa acestora am aflat de la ing. Ioan Mocean, primarul oraşului Sărmaşu.

Reporter: Cum apreciaţi că a fost anul 2015 pentru oraşul Sărmaşu?

Ioan Mocean: Din punctul meu de vedere, ca primar al oraşului Sărmaşu, şi cred că şi cetăţenii oraşului au simţit acest lucru, anul 2015 a fost unul dintre cei mai buni ani sub aspect investiţional. Bugetul anului 2015 a fost într-o creştere continuă faţă de anii precedenţi, am încheiat anul la ultima rectificare cu un buget total de 13.333.000 de lei, acest buget de venituri fiind echilibrat la capitolul „Cheltuieli” cu aceeaşi sumă. La acest buget în anul 2015 se mai adaugă şi un capitol de credit, deoarece în anul 2014 oraşul Sărmaşu a contractat un credit bancar pe o perioadă de zece ani, în urma avizului obţinut de la Ministerul Finanţelor, de la Comisia Naţională de Autorizări Credite şi Împrumuturi Locale. Dacă ar fi să discutăm sub aspectul celor două secţiuni din buget, cea de „Funcţionare” şi cea de „Dezvoltare”, procentele sunt relevante, deoarece în acest an secţiunea de „Dezvoltare” depăşeşte 30% din valoarea bugetului. Având în vedere şi creditul bancar care în anul 2015 a fost de 3,2 milioane de lei, la secţiunea de „Dezvoltare” acest procent depăşeşte 40%, ceea ce înseamnă că în 2015 partea investiţională a fost cea mai mare din ultimii zece ani. Şi pentru a face o comparaţie completă, am putea spune că din bugetul local al oraşului Sărmaşu o treime este dedicat capitolului „Învăţământ”, adică peste 4 milioane de lei, capitol care are o pondere ridicată în cadrul secţiunii de „Funcţionare”.

Rep.: Care sunt principalele investiţii realizate în acest an?

I.M.: La un asemenea buget investiţional am putut să ne îndeplinim anumite proiecte care de-a lungul timpului au stat nefinanţate şi din pricina bugetului mai sărac şi a banilor pe care trebuia să îi primim de la bugetul de stat pentru anumite investiţii începute cu ani în urmă. Astfel, la capitolul „Autorităţi publice” am reuşit pe plan investiţional să demarăm proiectul de reabilitare, recompartimentare, mansardare pentru sediul Primăriei oraşului Sărmaşu. Acest proiect era necesar a fi realizat deoarece va îmbunătăţi consdierabil relaţia dintre funcţionarii publici şi cetăţeni, prin reaşezarea în spaţiul nou creat a compartimentelor, birourilor şi serviciilor. Am reuşit să închidem, cu resursa financiară alocată anul acesta, partea de mansardare, faţade exterioare şi instalaţii termice şi actualmente se lucrează la recompartimentările interioare. Sperăm ca la mijlocul anului 2016 să ne mutăm într-un sediu nou, care va da valoare acestei clădiri atât din punct de vedere urbanistic, cât şi ca instituţia numărul 1 din oraş. Un alt capitol important în ceea ce priveşte investiţiile este „Învăţământul”. Şcolile de pe raza administrativă au fost reabilitate din fonduri locale şi guvernamentale. Am iniţiat în anul 2008 un proiect, iar în anul 2009 a început construirea unei grădiniţe cu program normal în Sărmaşu, lucrare rămasă în conservare prin nefinanţare de la Ministerul Educaţiei, la nivel de fundaţie şi parter. Cu toate demersurile făcute, inclusiv prin Programul Operaţional Regional – Regio, nu ne-am încadrat deoarece proiectul nostru se numea „grădiniţă” şi nu se numea „şcoală”. Consider că a despărţi în cadrul educaţiei şcoala de grădiniţă sau grădiniţa de şcoală este o aberaţie. Am decis să alocăm o sumă de bani din bugetul local, reuşind să realizăm etajul clădirii, lucrările de structură de rezistenţă, şarpanta din lemn şi acoperişul şi tâmplăria din termopan. Astfel, putem spune că la ora actuală grădiniţa e finalizată „în roşu”…

Rep.: Ce ne puteţi spune despre Piaţa Agroalimentară?

I.M.: Piaţa Agroalimentară a fost un proiect închis în anul 2014, dar această clădire pe care o aveam în domeniul public al oraşului, provenită din fosta popicărie a Cooperaţiei Meşteşugăreşti ne-a picat ca o mănuşă deoarece am reuşit să o transformăm în sediu secundar pe perioada executării lucrărilor de mansardare şi recompartimentare a Primăriei. Actualmente folosim clădirea ca birouri pentru compartimentele de specialitate ale Primăriei. Această clădire, după ce ne vom muta în sediul nou, va deveni piaţă de zi sau piaţă agroalimentară permanentă a oraşului Sărmaşu.

Rep.: Ce fel de investiţii au fost realizate din creditul bancar?

I.M.: Am reuşit, după ce am investit în reţelele de alimentare cu apă în anii anteriori, în reţelele de canalizare ale localităţii de reşedinţă, să trecem la pasul următor şi am pornit modernizarea infrastructurii rutiere, aşa cum este normal să se realizeze aceste lucrări într-un flux logic. Am reuşit să asfaltăm opt străzi, iar proiectul va fi definitivat în primăvara anului 2016. Avem 8 kilometri realizaţi, urmând ca alţi 4 kilometri să fie realizaţi în anul 2016, dintr-un alt credit bancar, de 2 milioane de lei, cu cofinanţare din bugetul local. Pe capitolul de „Mediu” am continuat pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală cu o finanţare avută în continuarea Ordonanţei 7, şi am realizat încă aproximativ 4 kilometri de reţele stradale de canalizare şi trei staţii de pompare, în Sărmăşel şi în paralel, în localitatea de reşedinţă, înainte de a demara lucrările de asfaltare am realizat 800 de racorduri de canalizare. Putem spune că localitatea de reşedinţă la ora actuală este cu reţea de canalizare funcţională în procent de aproximativ 80%. Ca o completare, aş dori să precizez că s-a luat decizia contractării acestui credit bancar având în vedere faptul că în exerciţiul financiar încheiat, 2007-2013, ca de altfel şi în actualul exerciţiu financiar 2014-2020, aşa cum am susţinut în nenumărate ocazii, oraşele mici şi mijlocii din România – cele 7 oraşe din judeţul Mureş care au sate componente – au fost şi vor fi văduvite de accesarea fondurilor europene prin neîncadrarea în rigorile ghidurilor de eligibilitate, atât pe PNDR cât şi pe POR.

Rep.: Ce vă propuneţi pentru anul 2016?

I.M.: Pentru anul viitor trebuie să aprobăm şi să votăm bugetul local, să vedem în funcţie de noile impozite şi taxe locale, în funcţie de noul Cod Fiscal, care vor fi veniturile proprii şi veniturile din cote defalcate şi alte resurse de la bugetul de stat şi apoi calculăm secţiunea de „Funcţionare”, dobânzile şi comisioanele la credit şi din ceea ce va rămâne vom continua să dezvoltăm alte investiţii. Din nefericire, din bugetul anului 2015 din cauza procedurilor foarte greoaie de achiziţie publică nu am reuşit să începem un proiect foarte important, de asfaltare a Drumului Comunal 104 Balda – Vişinelu, dar dorim ca acest lucru să se întâmple în anul bugetar 2016. De asemenea, avem două proiecte multianuale, de construire a două capele mortuare. Una se va finaliza până la finele anului, prin transformarea Bisericii de lemn din Vişinelu, iar cea de-a doua capelă va fi construită la Balda, lângă cimitirul Bisericii ortodoxe din localitate.

Rep.: Primăria oraşului Sărmaşu a fost, în 2015, printre cele mai active primării din judeţul Mureş în ceea ce priveşte susţinerea activităţilor culturale…

I.M.: Am vorbit mai mult despre investiţii, chestiuni care sunt vizibile cu ochiul liber. Celelalte secţiuni din capitolul de funcţionare, inclusiv „Cultura”, au decurs normal, ca şi în anii anteriori. Am susţinut acel program de activităţi cultural-artistice care a fost publicat în anuarul Consiliului Judeţean Mureş. În anul 2015, în oraşul Sărmaşu s-a înregistrat o activitate culturală bogată, cu oaspeţi de seamă ai culturii mureşene şi chiar naţionale, atât în cadrul Bibliotecii Orăşeneşti „Liviu Rusu”, cât şi la Casa de Cultură, în colaborare cu autoritatea publică locală, Liceul Teoretic „Samuil Micu” şi bisericile ortodoxe de pe raza administrativă. În încheiere, doresc să transmit felicitări corului „Belcanto” din Sărmaşu care în 2015 a împlinit un deceniu de activitate, moment sărbătorit cum se cuvine cu ocazia Zilelor Oraşului.