FOTO: Idicel Sat, izvor nesecat de tradiţii şi obiceiuri populare

10 ianuarie 2016

Asociația pentru Cunoașterea Culturii Ţărănești și Ansamblul de jocuri şi obiceiuri populare Idicel, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local al Comunei Brâncoveneşti, al Consiliului Județean Mureș şi al comunităţii din Idicel, a organizat sâmbătă, 8 august 2015 , cea de a XII-a ediţie a Festivalului de Jocuri şi Obiceiuri Populare Idicel Sat, moment de sărbătoare al idicenilor care a reunit şi în acest an ansambluri şi solişti de muzică populară, adevăraţi păstrători ai datinilor şi obiceiurilor. Sărbătoarea de la Idicel Sat a debutat cu tradiţionala paradă a portului popular, în frunte cu călăreţii satului care au condus alaiul spre locul de desfăşurare a festivalului, care au deschis festivalul cu sârba şi brâul idicenilor.

La Mulţi Ani inimoasei gazde

Printre oaspeţii prezenţi la deschiderea sărbătorii de la Idicel Sat s-au numărat deputaţii Vasile Gliga şi Cristian Chirteş, primarul Brâncoveneştiului, Ördög Ferencz, primarul comunei Deda, Lucreţia Cadar, alături de consilierul Petrişor Ilea şi părintele paroh Cosmin Ionel Maftei. „Sunt bucuros că în mandatele mele de primar am reuşit să organizăm acest festival. Sper ca la anul, dacă mă ajută bunul Dumnezeu, vom organiza în continuare acest festival împreună cu cei din Idicel Sat, să-l facem la fel de bine ca şi până acum. Profit de această ocazie, având în vedere că la o săptămână distanţă de acest festival vine o mare sărbătoare creştină, fapt pentru care urez tuturor celor care poartă numele de Maria un sincer şi călduros la mulţi ani, printre care şi sufletului acestui festival de la Idicel Sat, Mărioara Bârsan”, a menţionat Ördög Ferencz.

Exemplu de multiculturalitate

La rândul său, Cristian Chirteş, deputat liberal în Parlamentul României, a salutat strădania organizatorilor de a ţine vie tradiţia Idicelului. „Ca de fiecare dată, Brâncoveneştiul este la înălţime în ce priveşte păstrarea tradiţiilor, un exemplu pe Valea Mureşului în ceea ce înseamnă multiculturalitate. Iată o comună frumoasă, cu sate româneşti, maghiare, cu o serie de culturi şi obiceiuri specifice, care dau o autenticitate acestor meleaguri. Laude se cuvin primarului acestei comune care reuşeşte să ţină la fiecare parte componentă a comunei, precum şi celor care s-au îngrijit de acest festival, doamnei Mărioara Bărsan, sufletul festivalului de datini şi obiceiuri de aici de la Idicel Sat. Este foarte important să nu ne uităm tradiţiile, să nu uităm ceea ce repezintă fiecare, de acolo din locul de unde provine”, a menţionat Cristian Chirteş.

Tradiţia merge mai departe

A urmat maratonul folcloric pe scena din faţa Căminului Cultural din sat, primii intrând în scenă Ansamblul de jocuri și obiceiuri populare din Idicel Sat, cu obiceiul de sânzâiene. „Ansamblul din Idicel are în spate generaţii foarte vârstnice, generaţii foarte tinere, un ansamblu care are continuitate de peste 80 de ani. Părinţii mei, bunicii unora dintre noi, chiar şi străbunicii unora dintre cei care acum urcă pe scenă, în anii mulţi de evoluţie ai jucăuşilor de la Idicel au onorat de-a lungul vremii scenele din zonă. În anii 30 au participat la Alba Iulia şi în alte oraşe însemnate la diferite manifestări importante ale ţării. De aceea, când soţii Mureşan au pornit această iniţiativă le-am stat alături, iar după ce au plecat am încercat să continuăm fără ei şi am reuşit după şapte ani de pauză de reînnodăm acel fir, care a ajuns în acest an la ediţia a XII-a, fapt ce dovedeşte că în multe din casele din Idicel Sat, mai rămâne dragostea pentru tradiţie penmtru părinţi, pentru cântecul popular, pentru portul care este al nostru şi care ne dă identitate”, a precizat Mărioara Bârsan, directorul festivalului.

Cântec, joc şi voie bună

Au mai urcat pe scenă formaţiile de jocuri populare din Idicel Pădure, Brâncovenești, Grupul vocal feminin din Dedrad, Grupul vocal „Coronița” din Solovăstru, Ansamblul folcloric din Luieriu, Ansamblul folcloric „Cununa Călimanilor” din Deda, Ansamblul folcloric „Doina Mureșului” din Reghin, Ansamblul folcloric din Șanț, județul Bistrița-Năsăud, Ansamblul folcloric Junii Cetății din Rupea, județul Brașov, coordonat de medicul veterinar Radu Gheorghe. “Suntem pentru a patra oară la acest festival de la Idicel Sat. Venim de fiecare dată cu mare drag, de la suflet pentru suflet. Cu Mărioara Bărsan ne cunoaştem de vreo 15 ani şi mă bucur că reuşeşte să organizeze acest minunat festival care trezeşte sentimentul naţional care, din păcate, s-a diminuat foarte mult. Acest festival promovează tradiţionalul normal, autentic, deoarece de kitchuri e sătulă lumea. Mărioara Bârsan a fost şi a rămas acelaşi suflet de român care a reuşit să coaguleze în jurul ei tot ce este frumos. E foarte greu ceea ce face dar reuşeşte de fiecare dată să înjghebeze aceste tradiţii minunate”, a afirmat Radu Gheorghe, coordonatorul artistic al Ansamblului „Junii Cetăţii” din Rupea.

Fecioreasca fetelor din Crihalma

Pata de culoare şi frumos a festivalului a fost adusă de Ansamblul folcloric „Fecioreasca fetelor de la Crihalma” din Crihalma, județul Brașov, în frunte cu inimoasa tanti Jeni, sufleul ansamblului, în vârstă de 76 de ani. “După munca la câmp, fetele se mai odihneau şi începeau să mai joace. Dacă nu puteau să ajungă la virtuozitatea bărbaţilor, astfel că s-au apucat de dansat cum ştiu ele. Au jucat şi au cântat până când le-au auzit feciorii, care s-au supărat foc. Până la urmă s-au obişnuit şi au început să le accepte cu acest dans la hora din sat, dans care a trecut de mult graniţele localităţii, judeţului, chiar şi ale ţării, lucru care a devenit marea noastră bucurie, a fetelor din Crihalma”, a spus Eugenia Fuciu.

Solişti de marcă

A doua parte a sărbătorii i-a adus pe scenă pe soliştii Violeta Man, Alexandru Pugna, Dorina Oprea şi Cornel Borza, fiecare cu un recital aplaudat la scenă deschisă de cei prezenţi, la final cei patru încheind festivalul cu un moment special, care să cinstească tradiţia care continuă frumos la Idicel, graţie oamenilor inimoşi ai locului.

Foto : Alin Zaharie

[zizigallery id=1728]

Lasă un comentariu

Anulează răspunsul

Aurelia Fuciu spune:

30 septembrie 2015 la 09:55

„tanti Jeni” este prof. Eugenia Fuciu in varsta de 66 de ani. Nu stiu, sincer, ce persoana i s-a adresat la acel eveniment cu „tanti Jeni”, dar suna peiorativ, ca sa nu mai vorbim de cei 10 ani adaugati varstei. Ar fi frumos sa va documentati un pic mai bine, pentru a evita pe viitor gafe de acest fel.

Răspunde