Numărul evreilor din Târgu-Mureş, în scădere dramatică

Departamentul de Management – Economie din cadrul Universității „Petru Maior” (UPM) din Târgu-Mureș a organizat miercuri, 27 ianuarie, în aula “Tudor Drăganu”, cu ocazia Zilei Internaționale a Comemorării Victimelor Holocaustului, conferința „De la Holocaust, la… Dark Tourism”.

Invitații de onoare au fost Vasile Dub, președintele Comunității Evreilor din Târgu Mureș, și Vasile Șandor, profesor la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”, alături de conf. univ. dr. Manuela Rozalia Gabor și conf. univ. dr. Daniela Ștefănescu. De-a lungul Mureşului, în secolul al XVII-lea, s-au stabilit primele familii evreieşti. La doar o sută de ani distanţă, Târgu-Mureş avea cea mai mare comunitate evreiască dupa Alba Iulia, iar la începutul secolului XX, comunitatea evreiască număra peste 6.000 de membri.

Astăzi mai sunt aproximativ 200 de evrei în oraş, majoritatea bătrâni.

Din ghetoul de la fabrica de cărămizi unde în mai 1944 au fost concentrați evreii din Târgu-Mureș și localitățile limitrofe, au fost deportați la Auschwitz, în perioada 27 mai – 8 iunie 1944, un număr de 7.550 de evrei. Din aceștia, 5.900 nu s-au mai întors acasă.
Conform Recensământului din 2002, în România existau 5.785 persoane care s-au declarat evrei, predominant femei, puțini copii și adolescenți, peste 40% tineri și generația de mijloc, iar 6.057 persoane s-au declarat de religie mozaică.

Acestea confirmă un trend, conform căruia din 1938, populația evreiască din România a scăzut continuu, astăzi reprezentând doar 2% din cea existentă în 1942.

Potrivit informaţiilor furnizate de Vasile Șandor, între 1918-1940, în Târgu-Mureş au existat 158 de firme sociale şi 1.381 de firme individuale, acoperind o gamă largă de produse şi servicii. Puţine dintre firmele din oraş dispuneau însă de un capital şi aveau o cifră de afaceri care să poată rivaliza cu marile firme din marile oraşe ale României. Dintre firmele importante, al cărei creator a fost un întreprinzător de primă mărime, şi o personalitate de o anvergură care depăşea cu mult limitele oraşului, s-a detaşat Fabrica de Bere „Albert Bürger”. Dimensiunile întreprinderii, mărimea capitalului social, deţinut în principal de familia Bürger, ramificaţiile afacerii, precum şi principalii acţionari, implicaţi şi în viaţa economică a oraşului, în calitate de acţionari şi  membri ai Consiliilor de Administraţie ale mai multor firme, de proprietari imobiliari, în activitatea Camerei de Comerţ şi Industrie, a Consiliului Municipal (Bürger Albert), precum şi a Comunităţii Evreieşti (status-quo) din Târgu-Mureş, justifică pe deplin această sumară analiză. A fost una dintre cele mai mari firme industriale din oraş în perioada interbelică, în anul 1924, producţia de bere atingând 150.000 de hectolitri. Avea sediul în strada Berăriei (în prezent Sinaia) nr. 1 şi 2-6, telefon 8 şi interurban 408, adresa telegrafică fiind: „Berărie”. Avea şi o filială în Alba-Iulia, începând din anul 1904.

Profesorul de istorie a amintit și despre Sinagoga din Târgu-Mureş, un simbol al oraşului inaugurat în 1900, Şcoala Evreiască care acum aproape un secol funcționa în spațiul unde astăzi este Gimnaziul „Europa”, fostul Palat Cultural Evreiesc care a funcționat ca Cinema Progresul în timpul comunismului.

6 milioane de victime

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.  Despre ororile petrecute în lagăre nu s-au știut multe, ci abia începând din aprilie 1945 au apărut primele relatări la serviciul german al BBC, când supravieţuitorii au început să povestească la radio iadul prin care trecuseră. În noiembrie, la Nuremberg începeau procesele liderilor nazişti capturaţi. Potrivit celor spuse de Vasile Dub, nu se poate spune că un nazist a fost mai rău decât celălalt, ci doar cu ceva mai ”multă fantezie”, iar această tragedie a Holocaustului trebuie să nu se mai repete niciodată.