Home / Cultură / Un nou proiect la orizont: Capitala Culturii Naţionale

Un nou proiect la orizont: Capitala Culturii Naţionale

Distribuie

111Ministrul Culturii din România, Vlad Alexandrescu, a respins contestaţia formulată de municipiile Braşov, Brăila, Craiova, Iaşi şi Târgu-Mureş prin care se solicita rejurizarea dosarelor de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 de către o altă comisie. Nemulţumirea reprezentanţilor celor cinci oraşe era legată de o posibilă stare de incompatibilitate a doi membri ai juriului care aveau relaţii contractuale cu instituţii de cultură din Bucureşti, al cărui dosar de candidatură s-a calificat în finala competiţiei.

“Transparenţa şi neutralitatea”, invocate de Vlad Alexandescu

În scrisoarea sa, publicată miercuri, 3 februarie, pe site-ul Ministerului Culturii, Vlad Alexandrescu a mulţumit reprezentanţilor celor cinci oraşe care au formulat contestaţia şi a subliniat că instituţia pe care o conduce a fost preocupată în permanenţă de transparenţă în organizarea selecţiei şi jurizării candidaturilor la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. “Vă asigur că am acordat atenția cuvenită scrisorii dumneavoastră, care a fost analizată atât de direcțiile de specialitate din Ministerul Culturii, cât și de juriștii și experții din cadrul instituțiilor europene. Am dorit să vă pot răspunde după o evaluare tehnică aprofundată, obiectivă și echidistantă, care se înscrie astfel în demersurile de transparență și neutralitate pe care Ministerul le-a inițiat și le-a promovat încă de la lansarea competiției. Din acest punct de vedere, țin să subliniez faptul că Ministerul Culturii din România a fost citat de nenumărate ori în inventarul de bune practici al Comisiei Europene, oficialii din Bruxelles exprimându-și aprecierea, inclusiv în cadrul conferinței de presă din 11 decembrie 2015, pentru transparența de care autoritățile române au dat dovadă în organizarea competiției. În istoricul impresionant al Capitalelor Europene ale Culturii, care au aniversat, anul trecut, trei decenii de existență, a fost înregistrat un număr extrem de redus de ministere ale culturii care au decis să publice dosarele de candidatură înainte de derularea etapei de preselecție. Ministerul Culturii din România a optat pentru această alternativă, nu numai din necesitatea respectării prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, dar și din dorința de a asigura orașele intrate în competiție cu privire la corectitudinea concursului, care, prin instituirea unor premise de derulare imparțială și neinfluențată de decizii subiective, va putea să aibă un aport la asigurarea vizibilității culturale a României pe scena Uniunii Europene. Comisia Europeană a trimis, de altfel, această informație instituțiilor responsabile de organizarea competiției din Grecia, cu care România împarte, după cum cunoașteți, titlul din 2021, sugerându-le să se alinieze exemplului oferit de autoritățile din București”, a precizat Vlad Alexandrescu.

Referindu-se la acuzaţiile de incompatibilitate la adresa Valentinei Iancu şi Ralucăi Velisar, membre ale juriului naţional, ministrul Culturii a menţionat că selecţia celor două experte a fost validată de Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile europene din domeniu. “În același demers transparent s-a situat și nominalizarea celor doi experți naționali din juriu, efectuată în urma unui apel de candidaturi publicat pe site-ul Ministerului Culturii, în data de 16 martie 20151. Din datele pe care le deținem, Comisia Europeană a apreciat, din nou, acest modus operandi al autorităților române, în contextul în care alte state membre UE nu au recurs la desemnarea experților naționali prin proceduri publice. Nominalizarea a fost realizată în deplină conformitate cu prevederile relevante ale Deciziei nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033, precum și cu dispozițiile aferente actelor normative derivate, existente la nivel național (apelul la candidatură și Regulamentul de procedură al competiției). În etapa ulterioară, desemnarea doamnei Raluca Velisar și a doamnei Valentina Iancu s-a făcut prin consultare cu Comisia Europeană, instituția europeană examinând dosarele de candidatură și monitorizând respectarea criteriilor de desemnare. Ca urmare a analizării dosarelor trimise de Ministerul Culturii în august 2015, Comisia a validat oficial cele două candidaturi, printr-o scrisoare asumată la nivel corespunzător, confirmând respectarea de către autoritățile din București a criteriilor de nominalizare stabilite prin actul normativ în vigoare”, a arătat Vlad Alexandrescu.

Ciprian Dobre: “Nu poţi fi şi jucător şi arbitru”

Contactat de cotidianul Zi de Zi, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, totodată co-preşedinte al Asociaţiei “Tîrgu-Mureş 2021”, a fost de părere că “nu poţi fi şi jucător şi arbitru”, menţinându-şi punctul de vedere formulat în contestaţie. “Cred că argumentele, aşa cum ele au fost expuse de către ministrul Culturii în răspunsul dat, nu stau în picioare, dar până la urmă chestiunea rămâne în curtea Ministerului. În opinia noastră rămâne o incompatibilitate crasă. Nu poţi fi şi jucător şi arbitru, asta e o regulă pe care nu cred că cineva mai tinde să o demonstreze sau să o argumenteze”, a declarat Ciprian Dobre.

Proiect nou anunţat de ministrul Culturii

În cadrul aceleiaşi scrisori adresată reprezentanţilor celor cinci oraşe care au depus contestaţia, ministrul Culturii a anunţat lansarea unui proiect naţional dedicat oraşelor care nu s-au calificat în finala pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. “Îmi exprim convingerea că fiecare dintre cei 14 candidați la titlu a fost un adevărat câștigător, prin simpla participare la această prestigioasă acțiune a Uniunii Europene, care presupune atât eforturi de organizare și planificare de lungă durată, cât și o reală impulsionare a creativității artiștilor – adevărata forță motrice a unui spațiu citadin. Parteneriatul între organizații comunitare și civice independente, sectorul cultural și administrația publică locală determină construirea unei platforme participative de neînlocuit în procesul politicilor culturale locale. Orașele candidate au fost exemplare prin lansarea acestui proces pe care am dori să îl sprijinim în continuare. În acest context, îmi face o deosebită onoare să vă anunț că intenționez să lansez, în viitorul apropiat, un program național de susținere a orașelor care au participat la procesul complex de elaborare a unei strategii culturale pentru înscrierea în concursul Capitală Europeană a Culturii 2021. În scurt timp, vă voi invita așadar să ne fiți parteneri de dialog în acest demers. Îmi exprim sincera speranță că veți fi interlocutorii noștri privilegiați, pentru obținerea unor reale beneficii în sprijinul comunităților locale”, a precizat Vlad Alexandrescu.

Propunerea ministrului Culturii a fost primită pozitiv de preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. “Cred că acest proiect care s-a derulat şi în alte ţări cum ar fi Italia şi Marea Britanie, ca oraşele care nu au ajuns în următoarea fază a competiţiei, respectiv nu au devenit Capitale Europene ale Culturii, să intre într-un proiect naţional, de Capitală a Culturii Naţionale. Practic, un Romanian Capital of Culture. Este un proiect binevenit, aşteptăm până la urmă detalii în legătură cu acest proiect şi faptul că Ministerul Culturii se gândeşte să investească într-un astfel de proiect e un lucru foarte bun. În ceea ce ne priveşte, în urma acestei candidaturi Judeţul Mureş şi Municipiul Târgu-Mureş au o strategie culturală. Este câştigul pe care noi îl avem”, a afirmat Ciprian Dobre. “Domeniul Cultură are o pondere de 17% din bugetul judeţului pe anul 2016”, a adăugat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

FOTO – Ziua Mondială a Apei, sărbătorită de Clubul Rotary Mureș la Școala Gimnazială „Friederich Schiller”

Distribuie Rotary Club Târgu Mureș  a organizat joi, 21 martie, începând cu ora 12:00, un …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.