Home / Cultură / Târgu-Mureșul aniversează 400 de ani de la primirea rangului de oraș liber regesc

Târgu-Mureșul aniversează 400 de ani de la primirea rangului de oraș liber regesc

Distribuie

400 de ani de la primirea rangului de oras liber regescTârgu-Mureșul este una dintre localitățile cele mai importante ale acestei regiuni încă din Evul Mediu și de-a lungul existenței sale a fost de câteva ori în avangarda dezvoltării urbane din Transilvania. De exemplu, până în 1486, când s-a fondat mănăstirea franciscană din Cluj, în Târgu-Mureș exista cea mai mare mănăstire franciscană din Transilvania, iar în 1557 se organizează (împreună cu cele din Cluj și Oradea) prima școală protestantă maghiară, schola particula. Apoi în 1802 se organizează prima bibliotecă publică de pe teritoriul actual al României, Biblioteca „Teleki”, în 1812 apare primul așezământ spitalicesc din Transilvania, al doilea din România actuală, și, mai târziu, în perioada modernă, a fost a treia localitate din Transilvania în care au fost instalate linii telefonice, după Cluj-Napoca și Brașov.

Oraș liber regesc

Anul acesta, în 29 aprilie, se împlinesc 400 de ani de la un alt eveniment important care a marcat istoria orașului. În 29 aprilie 1616, Principele Gabriel Bethlen ridică Târgu-Mureșul la rangul de oraș liber regesc. În volumul „Târgu-Mureș, istorie urbană, de la începuturi până în anul 1850”, publicat în anul 2006 la editura Nico din Târgu-Mureș, Ioan Eugen Man consideră că primirea acestui statut a fost „rezultatul intervențiilor și activității lui Borsos Tamás, primar al orașului, apoi ambasador al principelui”. Pe lângă referințele la volumul menționat anterior, pentru a avea o imagine mai clară a evenimentului de la începutul secolului XVII am vorbit cu dr. Simon Zsolt, istoric, membru în Consiliul științific al Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu-Mureş, acesta a realizat recent și un studiu despre legăturile Principelui Gabriel Bethlen cu Târgu-Mureșul. De asemenea, ne-a spus câteva cuvinte despre eveniment și Pál-Antal Sándor, autorul volumului „Marosvásárhely története. I. A kezdetektől 1848-ig”( Istoria Tîrgu Mureşului. I. De la începuturi până la 1848).

„Unul dintre cele mai importante momente din istoria orașului”

„Este unul dintre cele mai importante momente din istoria orașului Târgu-Mureș. Până atunci această așezare a fost un târg oarecare, cu denumirea de Târgul Secuilor. Și prin această decizie princiară a fost ridicat la un nivel superior, în primul rând din punct de vedere administrativ, practic a fost ridicat la un rang asemănător cu municipiile din zilele noastre. Orașul nu mai era subordonat Scaunului Mureș, ci era în subordinea directă a principelui. A primit drept de judecată și a primit și beneficii din punct de vedere comercial”, ne-a spus dr. Pál-Antal Sándor.
„În acea epocă, numită de istorici epoca pre-modernă sau epoca Principatului Transilvan, nu erau formalizate condițiile în care se acorda acest rang, care se numește statutul de oraș liber regesc. Suntem puțin în ceață și noi istoricii în această privință. Acest statut apare încă din Evul Mediu și, în general, îl aveau cele mai importante orașe, de exemplu cele mai mari urbe săsești, cum ar fi: Brașovul, Sibiul, Sighișoara și Bistrița, de asemenea Clujul și Baia Mare. Unul dintre cele mai importante aspecte legate de orașele libere regești era faptul că erau direct supuse regelui, din punct de vedere juridic forul lor de apel erau scaunele de judecată, tribunalele în termeni contemporani, regale. Altfel spus erau ocolite toate celelalte foruri de judecată”, ne-a explicat dr. Simon Zsolt.

5Motivație pentru finalizarea fortificațiilor

Construcția zidurilor de apărare ale orașului a început în anul 1602 și a continuat cu unele întreruperi până în anul 1658, când au fost finalizate. Existența fortificațiilor nu era o condiție clară pentru ridicarea în rang a unui oraș, pentru că, pe de o parte, existau orașe înconjurate de ziduri care nu erau orașe libere regești și, pe de altă parte, existau și un număr mic de orașe fără fortificații care aveau acest statut. „Una dintre supozițiile mele este că acest rang a fost oferit tocmai pentru a stimula construcția fortificației și finalizarea acesteia, pentru că în acea perioadă, mai ales după Războiul de 15 ani, când și orașul a fost pustiit, situația militară a Transilvaniei nu era foarte bună. Era, așadar, în interesul principelui să aibă cât mai multe cetăți, pentru că acest fapt îi consolida chiar și puterea personală. Câteodată, era sprijinită și financiar construcția zidurilor, ajutorul constând în principal în reinvestirea taxelor percepute acelui oraș sau din alte surse de bani, dar nu era o obligație, nici măcar morală, a principelui sau domnitorului. Ajutorul venea pentru că era o investiție foarte mare, destul de greu de suportat din veniturile orașului respectiv. În cazul Târgu-Mureșului nu sunt date care să ne spună că Gabriel Bethlen ar fi finanțat direct sau indirect construcția zidului și dacă s-a întâmplat, probabil s-a întâmplat doar într-o măsură foarte mică”, ne-a mai spus Simon Zsolt.

Privilegiile

Oraşul primește în mod oficial dreptul de a-şi construi ziduri şi bastioane de apărare, pe care să le echipeze cu tunuri, puşti sau alte instrumente de luptă, cât şi să contruiască mori pentru praful de puşcă. „În primul rând, dacă este adevărată supoziția mea că noul statut a ajutat la finalizarea fortificației, acest lucru a făcut ca orașul să devină mai sigur, contribuind astfel indirect la înflorirea și dezvoltarea Târgu-Mureșului. Mă gândesc că gradul mai mare de siguranță a atras oamenii din afara orașului, lucru care în acea epocă era foarte important, deoarece mortalitatea era foarte mare. Pe de altă parte a mai primit și câteva privilegii, cărora eu le-aș spune minore. Unele erau simbolice, dar totuși măreau prestigiul urbei, de exemplu a primit dreptul să-și ștampileze actele cu ceară roșie – dacă nu aveai acest privilegiu, în general actele se ștampilau cu ceară de culoare naturală sau cu ceară verde. Un lucru totuși important e faptul că a primit și o parte a dijmei eclesiastice. (După Reformă au fost secularizate bunurile episcopale și astfel dijma episcopală îi revenea principelui; dijma parohială o primea în continuare parohul.) Suma nu era mare, dar fiind vorba de un oraș mijlociu ca mărime, care nu a avea surse variate de venit, cum avea, de exemplu, Brașovul în Evul Mediu, și nici nu deținea domenii agricole importante care să-i aducă venituri considerabile, atunci era bine-venită și această sumă de bani relativ mică”, a afirmat Simon Zsolt.

Din ce „trăia” orașul și importanța acestuia în zonă

Târgu-Mureșul era unul dintre orașele importante ale Transilvaniei, chiar dacă nu unul dintre cele mai mari, și avea un rol central în regiune. La nivel economic principale venituri ale orașului proveneau din comerț, din producția meșteșugărească (existau 15 bresle), de asemenea, erau importante și veniturile generate de terenurile agricole din jurul localității. „În legătură cu producția agricolă trebuie să avem în vedere că orașele din acea vreme, chiar până în secolul XVIII, erau cu mult diferite de ceea ce înțelegem astăzi printr-un oraș. Târgu-Mureșul, de exemplu, nu era un oraș chiar mic, putem să-l plasăm pe ultimul palier în rândul orașelor importante din Transilvania și, totuși, locuitorii orașului, orășenii, au avut câte o bucată de pământ, chiar și animale”, ne-a explicat Simon Zsolt. „Orașele importante, de pe teritoriul actualului județ erau Sighișoara, care avea aproximativ 4000 de locuitori, Târgu-Mureșul, care avea în jur de 3000 de locuitori, și Reghinul. Acestea erau de departe cele mai importante. Din păcate, în cazul Reghinului, avem foarte puține date, pentru că arhiva orașului a ars în timpul Revoluției de la 1848, și nu știm cu exactitate numărul de locuitori și importanța orașului. În rest Iernutul și Miercurea Nirajului erau târguri, Târnăveniul câteodată e numit târg, câteodată sat, iar Sovata și Ludușul erau încă sate”, a completat acesta.


Consacrarea unei noi toponimii, Marosvásárhely
„Localitatea, numită până atunci în acte în general Székelyvásárhely, în acest document apare cu numele Marosvásárhely (menţionând o dată şi numele vechi: MarusVasarhely, „alio nomine ZekelyWasarhely”). Astfel, neoficial, a consacrat această nouă toponimie, care a apărut prima dată în 1539, după care o întâlnim abia în 1603, apoi în 1604, 1608 („Maros alias Székelly Vásárhely”), 1609, 1610, 1611 și 1615 – adică se pare că a început să fie folosită mai intens în jurul anului 1600. Cauzele acestei schimbări de nume încă nu sunt clarificate, dar este posibil, ca să fi fost înfățișarea, reflectarea pe un plan simbolic a separării orașului de comunitatea juridică secuiască”, Simon Zsolt: „Gabriel Bethlen și orașul Târgu Mureş”. Historia Urbana 23 (2015) 163–176.


Gabriel Bethlen„După ce, în primul punct al privilegiului, se menţionează faptul că oraşul are dreptul de a-şi construi ziduri şi bastioane de apărare, echiparea acestora cu tunuri, puşti sau alte instrumente de luptă, cât şi realizarea de mori pentru praful de puşcă, în continuare, în diplomă se arată: „…având în vedere credinţa cetăţenilor atât faţă de regii Ungariei cât şi faţă de principii Transilvaniei în dieta celor trei naţiuni convocată la Alba Iuila decidem: 1. Târgul care s-a numit până acum Târgul Secuilor, ce se află în Scaunul Mureşului, îl scoatem din rândul târgurilor şi-l declarăm oraş regesc. 2.Îi rămâne pe mai departe vechea emblemă: un braţ de om, tăiat de la umăr şi îmbrăcat în armură, care ţine o sabie înfiptă într-un cap de urs şi o inimă”. (…)Concomitent i se acordă sigiliul autentic cu următorul text: Sigilium civitatis Marosvásárhely 1616. (Sigiliul oraşului Târgu-Mureş 1616). În comparaţie cu alte localităţi din Transilvania, acest rang de oraş liber regesc este obţinut ceva mai târziu, faţă de Cluj (1316), Sibiu (1326) sau Sighişoara (1367)”, Ioan Eugen Man, „Târgu-Mureș, istorie urbană, de la începuturi până în anul 1850”.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

FOTO. Importanța digitizării ziarelor, dezbătută la evenimentul „Digitalizare/ DigitalizOare?”, susținut la Biblioteca Județeană „Astra” Sibiu

Distribuie Compania Arcanum, împreună cu Biblioteca Județeană „Astra” Sibiu, a organizat vineri, 22 martie, un …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.