Cum sărbătoresc românii Paștele

Românii sărbătoresc Paştele, dar sunt tot mai puţin conectaţi şi cunosc din ce în ce mai puţine tradiţii specifice acestei sărbători, potrivit unui studiu realizat de IRES. Din eşantionul total al studiului, procentul celor care sărbătoresc Paştele ortodox este ridicat – 94%. 83% din rândul celor care sărbătoresc Paştele ortodox declară că au obiceiul de  a participa la slujba de Înviere, iar 87% dintre cei care practică acest obicei susţin că vor merge şi anul acesta la biserică, cu acest prilej. 61% afirmă că obişnuiesc să participe şi la slujba religioasă din Duminica Paştelui, iar 77% declară că vor merge să ia paşti de la biserică anul acesta.

Întrebați dacă s-au spovedit, până la data realizării studiului (18 aprilie), aproape un sfert dintre respondenți (23%) spun că au făcut acest lucru deja, mai bine de o treime (38%) afirmă că urmează să se spovedească, în timp ce 36% recunosc că nu practică acest obicei. Cei care se spovedesc într-o mai mare măsură sunt respondenţii cu vârsta de peste 65 de ani, dar şi cei între 18 şi 35 de ani, participanţii la studiu care locuiesc în mediul rural şi cei din Moldova.

Aproape jumătate dintre cei chestionați susțin că țin postul Paștelui: 1 din 10 respondenți reușesc să țină post întreaga perioadă, 36% spun că postesc doar câteva zile (miercuri și/sau vineri). Alţi 15% declară că intenţionează să postească în Săptămâna Mare, iar 8% în Vinerea Mare. Printre alimentele cel mai des consumate de către cei care obişnuiesc să ţină postul Paştelui se află: preparatele de post gătite în casă, salatele sau legumele crude, fructele, preparatele conservate de casă. 9% dintre respondenţii care sărbătoresc Paştele ortodox și care obișnuiesc să țină post afirmă că au ţinut post negru în perioada celor 40 de zile, obiceiul fiind mai prezent în rândul respondenţilor din mediul rural. Durata postului negru variază între o zi (28%) şi şapte (12%) sau mai multe zile (13%).

Cum îşi petrec românii sărbătorile de Paşte:
În acest an, prima zi a sărbătorii Paştelui ortodox coincide cu 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii, zi declarată nelucrătoare în mod obişnuit. 64% dintre participanţii la acest studiu cunosc acest lucru, 25% nu ştiu să spună ce se mai sărbătoreşte la 1 Mai, iar restul respondenţilor oferă alte răspunsuri la această întrebare. 84% dintre cei chestionaţi cred că este potrivit ca Ziua Muncii să fie nelucrătoare, în timp ce doar 13% declară că nu este potrivit acest lucru.

4 din 10 respondenţi declară că vor avea zile libere cu ocazia sărbătorilor pascale, procentele fiind mai mari în rândul persoanelor din mediul urban şi care locuiesc în zona de sud a ţării. Un sfert dintre aceştia au doar o zi liberă, 40% declară că au două zile libere, 18% spun că au 3 zile libere, în timp ce 12% dintre participanţi susţin că au peste 4 zile libere.
65% dintre respondenţi vor petrece acasă sărbătorile de Paşte. 22% vor rămâne acasă, dar vor face vizite, în timp ce 9% vor pleca într-o minivacanţă. Tinerii între 18 şi 35 de ani sunt cei care declară, într-o măsură mai mare, că vor pleca în minivacanţă cu ocazia sărbătorilor. Mai mult de jumătate dintre cei care vor pleca în minivacanţă au ales să meargă în România, în vizită la rude sau la prieteni, 39% îşi vor petrece minivacanţa la o pensiune sau la un hotel din România, 26% au ales o altă variantă tot în România, în timp ce 17% au optat pentru o destinaţie din străinătate – 11% alegând un hotel sau o pensiune, iar 9% să îşi viziteze prietenii sau rudele. Dintre cei care au ales să îşi petreacă minivacanţa la un hotel sau la o pensiune din România, 73% au optat pentru o destinaţie de la munte, 22% pentru o staţiune balneară şi 5% pentru mare. Bugetul alocat pe familie pentru minivacanţa de Paşte-1 Mai este de maxim 500 lei pentru 19% dintre cei care vor avea o astfel de vacanţă, 24% vor avea la dispoziţie între 501 şi 1000 lei, 9% au alocat între 1001 şi 1500 de lei, 21% vor avea peste 1500 lei, iar 21% spun că  nu au stabilit încă acest aspect. 68% dintre respondenţi vor primi musafiri cu ocazia Paştelui, procente mai mari regăsindu-se în rândul tinerilor, în rândul celor din mediul rural şi a celor care locuiesc în Moldova.