Angela Macarie, trei decenii de activitate la Biblioteca Județeană Mureș

Angela Macarie este bibliotecar în cadrul Bibliotecii Județene Mureș, la Secția de Artă, cu sediul în incinta clădirii hotelului „Parc” din Târgu-Mureș. După 30 de ani de activitate, zâmbitoare, inteligentă și mereu cu vorbele la ea, consideră că meseria de bibliotecar este nobilă, deschide suflete și poarta către fascinanta lume a muzicii şi artei, în general.

Reporter: Sunteți un adevărat și remarcabil iubitor de artă, care lucrează de trei decenii în slujba cărții și a omului. Vă amintiți când ați prins dragoste de lectură?!

Angela Macarie: Există un proverb latin, Habent sua fata libeli atque hominem – Au și cărțile soarta lor, ca și oamenii. Mi-am petrecut copilăria la Sâncrai, acolo mergeam des la biblioteca comunală, dar și la cea a  școlii. Mă atrăgea vastitatea acelor încăperi care impuneau respect, aspiraţie spre cultură, distincţie, consideram că în spatele acelor rafturi există o altă lume, iar dacă deschid o carte, deschid poarta către acea lume. În clasa I, pe când alții copii făceau bastonașe și liniuțe, eu știam deja să citesc și eram pasionată, în special, de viața animalelor din junglă.

Rep.: Cum ați ajuns să vă dedicați acestei profesii?

A.M.: Când eram copil visam să devin educatoare, pentru că îmi plăceau mult copiii. Pe parcursul vieții acest vis nu a mai prins contur, dar nici nu s-a stins. Am lucrat câțiva ani în învățământ ca și profesor de limba latină, și a venit un moment în viața mea în care am avut șansa să aleg: să rămân în învățământ, pentru a face ceva și pentru alții sau să mă dedic profesiei de bibliotecar, pentru a face ceva și pentru alții, dar și pentru mine. Mulți elevi îmi trec pragul și-mi cer sfaturi legate de materii la care întâmpină greutăți sau au nevoie de ajutor la lucrări de atestat sau lucrări de licență, îi ajut să-și facă o bibliografie, îi îndrum cum să le aranjeze în ordine alfabetică. Am și copii care vin doar pentru câteva vorbe bune, dat fiind faptul că în familiile lor sunt neînțelegeri și certuri multe. În bibliotecă ei găsesc un refugiu, un sentiment de bine şi siguranţă.

Rep.: Ce calități trebuie să aibă un bibliotecar pentru a excela în această meserie?

A.M.: Nu se poate să fii bibliotecar dacă nu iubeşti cartea. Bibliotecarul este un animator cultural, un bun psiholog, un formator, un creator de evenimente. Să lucrezi într-o bibliotecă trebuie să-ți placă să lucrezi cu oamenii, să afli dacă sunt începători sau la ce nivel au ajuns în ceea ce privește cunoștințele lor despre artă, să vii în întâmpinarea așteptărilor lor, să îi ajuți în găsirea informațiilor de care au nevoie. Odată cu trecerea anilor, și în meseria aceasta, ca în oricare alta, trebuie să avansezi în trepte, în grade, dar e normal ca tinerii să vină din urmă cu mai multă forță, mai creativi și dispuși să învețe mereu ceva nou. Cine se simte frustrat în asemenea situații și dat la o parte, consider că e ușor ridicol.

Rep.: Cu ce se poate îndeletnici cititorul la Secția de Artă?

A.M.: Avem aproximativ 8.000 de cărți, cărţi de specialitate din domeniile esteticii, artei plastice, muzicii şi teatrologiei, albume, dicţionare, lexicoane şi partituri, dicţionarele şi lexicoanele sunt în limbile română, maghiară, engleză şi franceză. Avem și o bogată colecție de înregistrări, pe o gamă largă de suporturi audio, care poate fi audiată prin intermediul unei aparaturi moderne: 5.000 de discuri de vinil, peste 600 de casete audio, 15 casete video și 50 de DVD-uri cu înregistrări de concerte. Putem spune că, aici, practic, timpul a stat în loc. În cadrul colecţiei de discuri, Secţia de Artă deţine și înregistrări rare, aparținând unor ediţii restrânse din Fonoteca de Aur a Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice, sau a Societăţii Compozitorilor Români. Concomitent cu evoluţia tehnologiei moderne, Secţia de Artă îsi îmbogăteşte fondul muzical cu o colectie de CD-uri clasificate pe forme şi genuri muzicale. Aceste înregistrări de înaltă calitate provin atât de la case de discuri autohtone, cât şi din străinatate.

Rep.: Ce vă place să faceți în timpul liber, care vă sunt lucrurile dragi?

A.M.:Tot timpul ascult muzică, de orice fel, la orice oră, sunt la curent cu ultimele noutăți în domeniu, indiferent că este vorba despre Smiley sau Andra. Îmi plac cartea, teatrul, filmele, pictez în timpul liber și am cochetat și cu poezia. O perioadă am scris poezii în timp ce ascultam melodii, așa l-am înțeles și pe Mihai Eminescu, marele poet național, care a manifestat interes deosebit faţă de arta muzicală. Îmi place să cânt la pian, improvizez doar, și mă las pradă imaginației. Fiica mea, Daria, este cea care studiază și aprofundează această disciplină, ca elevă în clasa  VI-a, la Liceul Vocațional de Artă.

Rep.: Ați îndruma tinerii înspre o astfel de profesie?

A.M.: Da. Dacă au această vocație și se simt împliniți, vor putea deveni o valoare prin ceea ce fac și vor da sens existenţei lor.