Maria Precup: „Proiectele Reghinului trebuie să continue!”

La aproape patru ani de la depunerea jurământului de primar al municipiului Reghin, Maria Precup se declară mulţumită de realizările administraţiei locale din „Oraşul viorilor” din perioada 2012-2016. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, Maria Precup a făcut un scurt bilanţ al proiectelor bifate de echipa Primăriei municipiului Reghin şi a vorbit şi despre proiectele destinate comunităţii aflate în stadiu de implementare sau în curs de evaluare.

Reporter: Care e, pe scurt, bilanţul mandatului de primar al municipiului Reghin din perioada 2012-2016? Cu voia dumneavoastră, să începem cu infrastructura…

Maria Precup, primarul municipiului Reghin: Am făcut eforturi mari să realizăm cât mai multe din obiectivele pe care ni le-am propus în urmă cu patru ani, obiective care au fost actualizate şi adaptate permanent în funcţie de necesități și de ceea ce și-au dorit reghinenii, dorințe exprimate de ei în  întâlnirile periodice pe care le-am avut în teren și cele din cadrul audiențelor publice. Cea mai mare problemă care consider că trebuie rezolvată în municipiul Reghin este infrastructura, ea determinând şi o dezvoltare economică, socială şi educaţională pentru locuitorii municipiului, în context cu dezvoltarea pe care o are întreaga Europă. Astfel, sunt de părere că este necesar ca un municipiu să nu mai aibă străzi fără reţele şi utilităţi, dar mai ales după ce acestea vor deveni realitate să se realizeze şi asfaltarea tuturor străzilor. Chiar dacă centrul nostru este frumos şi drumurile naţionale şi judeţene care tranzitează municipiul Reghin se află într-o stare bună, avem încă mult de lucru. Jumătate din străzi erau neasfaltate, de aceea în primii trei ani am asfaltat 36 de străzi din Reghin, municipiu care are 156 de străzi. În perioada următoare, mai avem de asfaltat circa 40 de străzi. De asemenea, am fost preocupaţi şi de infrastructura în ce priveşte reţelele pentru 66 de străzi, din care pe POS Mediu, adică din fonduri europene, au fost 38. O altă prioritate o reprezintă iluminatul public. În acest sens, avem un proiect pentru mărirea gradului de siguranţă al cetăţeanului şi deţinem în buget sume propuse în acest sens. Vom continua acest proiect, inclusiv cu achiziţionarea şi montarea de camere de luat vederi, astfel încât numărul faptelor în neconcordanţă cu legea să se micşoreze.

Rep.: Alte două domenii importante pentru viaţa unei comunităţi sunt învăţământul şi sănătatea…

M.P.: Aşa e, o altă prioritate pentru noi, ca administraţie, a fost asigurarea infrastructurii pentru sistemul de învăţământ şi sănătate şi împreună cu conducătorii acestor instituţii am stabilit sumele necesare pentru buna funcţionare. Subliniez că toate instituţiile de învăţământ sunt acreditate, sunt funcţionale şi procesul educativ se desfăşoară într-un cadru civilizat. Desigur, suntem conştienţi că mai avem multe de făcut şi mă refer aici la termoizolare şi alte reabilitări pentru care am alocat sume necesare scrierii de proiecte, astfel încât să atragem fonduri europene. În acest sens, o parte din sumele alocate pentru buget sunt pentru cristalizarea situaţiei juridice a tuturor activelor domeniului public, deoarece în perspectiva viitoarelor proiecte e nevoie de o situaţie clară a CF-urilor obiectivelor care vor beneficia de finanţări europene. Tot la capitolul destinat învăţământului, amintesc despre o creşă nouă în Reghin, proiect în valoare de 1,4 milioane de lei, bani proveniţi din fonduri norvegiene, care acum este în implementare. În decursul întâlnirilor cu cetăţenii am primit semnale de la familiile tinere care nu aveau unde să îşi ducă la creşă copii. E vorba despre înfiinţarea unui Centru de educaţie şi îngrijire a copilului cu vârsta cuprinsă între 0 şi 3 ani. Timp de un an, cheltuielile de întreţinere şi cu plata angajaţilor vor fi finanţate din aceste fonduri europene, ceea ce e o realizare remarcabilă. La Spital, suntem în litigiu cu Episcopia Alba Iulia, care revendică dreptul de proprietate al Spitalului şi pentru jumătate din terenul aferent. Nu putem realiza investiţii la un spital al cărui CF e în litigiu, de aceea am alocat o sumă de 450.000 de lei pentru achiziţionarea unei Unităţi de Primiri Urgenţe, respectiv unui modul gen SMURD, pentru a crea condiţii optime pentru serviciul de urgenţă. Neavând posibilitatea de a face investiţii, facem o investiţie în acest sens cu un modul demontabil în cazul în care pierdem procesul cu Episcopia. Dar din discuţiile pe care le-am avut la Compania Naţională de Investiţii, am primit informaţii şi sprijin pentru scrierea unui proiect pentru un spital nou în curtea actualului spital, pe terenul pe care suntem proprietari. În acest sens, am şi demarat o licitaţie pentru scrierea proiectului de realizare a unui spital nou în curtea actualului spital.

Rep.: Ce alte proiecte cu impact major se află pe agenda dumneavoastră?

M.P.: În acest an, vom realiza prin Compania Naţională de Investiţii alte trei proiecte importante, „Hala agroalimentară”, respectiv o piaţă la standarde europene, proiect în valoare de 10,4 milioane de lei, care a primit avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, „Reabilitarea Cinematografului „Patria”, proiect în valoare de 7,9 milioane de lei, şi „Construirea unui bloc de locuinţe sociale cu 36 de apartamente”, proiect în valoare de 1 milion de lei. Sperăm ca în acest an să demarăm lucrările la hala agroalimentară, iar în ce priveşte Cinematograful „Patria”, suntem la stadiul de întocmire a noilor documentaţii impuse de anumite modificări care au apărut în urma incidentului de la Clubul „Colectiv”. Trebuie să facem un scenariu pentru foc şi pentru generatoare de energie electrică şi surse de apă proprie în cazul în care s-ar întâmpla un incident. Am speranţe că reabilitarea cinematografului va începe tot în acest an.

Rep.: Care e situaţia în privinţa construirii de blocuri sociale pentru tineri?

M.P.: Avem un contract semnat pentru acest bloc cu locuinţe sociale, pe strada Salcâmilor, în apropiere de zona industrială. Trebuie să obţinem avize pentru utilităţi, după care vom trece la construirea acestui bloc de locuinţe sociale. De asemenea, avem şi un proiect pentru realizarea de blocuri ANL. Avem şi foarte multe cereri în acest sens şi ne dorim construirea de noi blocuri ANL şi vinderea acestora către cei care sunt titulari ai contractului de închiriere. Este vorba despre o reevaluare şi o relaxare din punct de vedere financiar pentru cei care vor să facă acest lucru, să devină proprietari.

Rep.: Cum staţi la capitolul sport, tineret şi zone de agrement?

M.P.: Scriem un proiect pe care îl depunem tot la Compania Națională de Investiții, pentru Subprogramul Complexuri sportive prin care vizăm modernizarea bazei sportive „Avântul” și transformarea sa într-un complex, ceea ce ar include şi reabilitarea ştrandului sau construirea unui bazin acoperit pentru înot şi pentru perioada de iarnă, inclusiv pistă de alergare şi terenuri pentru mai multe sporturi şi sală de forţă, adică tot ce înseamnă crearea de condiţii pentru petrecerea timpului liber pentru tineri şi nu numai. De asemenea, pe lângă piaţeta de lângă cele două biserici, care e foarte solicitată şi unde suplimentăm mereu numărul de bănci necesare pentru relaxare, am reabilitat în întregime Parcul Tineretului, iar în această săptămână se stabileşte câştigătorul licitaţiei pentru Parcul Central. Din discuţiile avute cu cetăţenii şi mai ales cu tinerii, am primit propunerea ca la liziera pădurii să facem un loc de promenadă şi de joacă pentru copii. Urmează să vedem care sunt posibilităţile de amenajare a unui asemenea loc, având în vedere că prioritatea numărul unu rămâne protejarea pădurii.

Rep.: În municipiul Reghin funcţionează mai multe instituţii de cultură foarte active. Ce eforturi presupune acest lucru?

M.P.: Într-adevăr, la Reghin avem două case de cultură, muzeu şi bibliotecă. Efortul e unul normal, noi chiar avem valori din toate domeniile în Reghin şi activitatea culturală e de admirat. De altfel, conducătorii instituţiilor de profil de la nivel judeţean au apreciat mereu activităţile organizate la Reghin, municipiu considerat a fi un centru cultural al judeţului. Instituţiile de cultură din Reghin sunt conduse de oameni de specialitate care îşi fac meseria cu devotament şi în fiecare săptămână iubitorii de cultură au la dispoziţie un program bogat de evenimente. Ei îşi fac treaba, noi trebuie doar să asigurăm logistica. În plus, Casa de Cultură „Eugen Nicoară” arată impecabil, am primit de la Guvern peste 400.000 de lei, am reabilitat în întregime clădirea, inclusiv cu reabilitare termică, dar şi interiorul arată impecabil. Totodată, din bugetul propriu am alocat o sumă importantă pentru amenajarea interiorului Casei de Cultură „George Enescu”, proiect care se va realiza în curând.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre echipa împreună cu care lucraţi la proiectele pentru reghineni?

M.P.: Ați spus bine echipă, pentru că eu așa ne consider. Aparatul de specialitate al primarului – o echipă care muncește pentru reghineni. Ce să vă spun? Muncim din greu, ne mai enervăm atunci când constatăm că lucrurile lăsate în voia sorții de administrațiile anterioare – de exemplu, PUG-ul – ne îngreunează mult activitatea astăzi, atât nouă cât și cetățenilor care au nevoie rapidă de diferite documentații și avize, etc., dar ne și bucurăm când vedem cu ochii noștri rezultatul muncii noastre: străzi asfaltate, rețele de apă și canalizare, instituții școlare reabilitate, creșă, zone de agrement curate, locuri de joacă pentru copii, proiecte gândite care primesc aprecierea națională, hala agroalimentară așa cum a fost ea propusă de noi este prima din țară finanțată de Compania Naţională de Investiţii, proiecte aprobate care stau să înceapă. Toate astea și faptul că reghinenii se pot bucura de aceste realizări, reprezintă de fapt satisfacția noastră. Le mulțumesc pe această cale tuturor pentru implicare și pentru devotamentul arătat pentru dezvoltarea municipiului Reghin și sper că vom avea ocazia să continuăm împreună proiectele demarate.