VIDEO: Uzina Foto-Azomureş, redeschisă pentru Cultură

Ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, Jean Hubert-Lebet, a participat joi, 9 iunie, la ceremonia de deschidere a unui spaţiu cultural amenajat în incinta clădirii Uzinei de Materiale Fotosensibile Azomureş din Târgu-Mureş. Cu această ocazie, aproape 200 de invitaţi au asistat, într-o hală industrială reabilitată şi destinată organizării de evenimente culturale, la un concert de muzică de cameră al Academiei Sighişoara şi la o expoziţie de pictură a unor artişti contemporani transilvăneni, alcătuită din opere deţinute de colecţionarii Vasile Mureşan, Mircea Solovăstru şi Virgil Zăhan.

“Viaţă şi suflet” în noul spaţiu

Gazda evenimentului a fost Mihai Aniţei, directorul general al Azomureş, companie deţinută de grupul elveţian Ameropa. “E un loc cam industrial şi am zis să îi dăm puţină viaţă şi suflet. Nu vrem să îi facem publicitate (clădirii Uzinei – n.r.) şi să o scoatem la vânzare ca pe o mireasă, însă am zis că îi imităm pe nemţi, cu ce au făcut în Berlin, să punem puţină pasiune”, a afirmat Mihai Aniţei.

“Suntem aici să vedem nişte picturi, să ascultăm muzică, să ne împrietenim şi să îi spunem bun venit din nou domnului ambasador (ambasadorul Confederaţiei Elveţieie în România – n.r.) care ne-a sprijinit mereu şi ar trebui, cred, să aibă paşaport de Târgu-Mureş”, a completat directorul general al Azomureş.

Ambasadorul Elveţiei, prieten al mureşenilor

În discursul său, Excelenţa Sa Jean Hubert-Lebet s-a declarat mândru de investiţia grupului elveţian Ameropa de la Târgu-Mureş şi şi-a reamintit sprijinul pentru evenimentele organizate de combinatul Azomureş.

“Investiţia Azomureş de la Târgu-Mureş este una de lungă durată, România e o ţară pentru aşa ceva şi vă felicit pentru asta. Ar trebui să mulţumesc autorităţilor pentru sprijinul oferit pentru că nu e uşor, aveţi şi o poziţie şi vă mulţumesc că susţineţi aceste proiecte. Al doilea motiv pentru prezenţa mea aici este Academia Sighişoara. Este aici maestrul Alexandru Gavrilovici, este cel mai elveţian violonist pe care îl avem aici, a venit în Elveţia în anii 70 şi s-a întors aici după Revoluţie şi a creat ceva incredibil: a creat un festival, master-class-uri pentru tineri muzicieni, iar din anul 1993 aduce an de an, pentru zece zile, la Sighişoara, cei mai mari profesori care îi învaţă pe tinerii muzicieni să cânte la instrumente”, a spus ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România.

Expoziţie de fotografii Agerpres

O altă surpriză culturală de excepţie pregătită participanţilor la deschiderea spaţiului cultural din incinta Uzinei de Materiale Fotosensibile Azomureş a fost expoziţia itinerantă de fotografii din anii 1940-1989 din arhiva Agerpres, agenţie de ştiri care a fost reprezentată de directorul general Alexandru Giboi. “Trecutul este foarte important şi pentru asta am adus mărturia trecutului practice această expoziţie de fotografie istorică. E foarte important să ne ştim trecutul, pentru că trecutul e şi cu bune şi cu rele. Trebuie să ştim din trecut ce să repetăm, ce am făcut bine şi trebuie să ştim ce să evităm”, a afirmat Alexandru Giboi.

Aplauze pentru Academia Sighişoara

Concertul cameral susţinut de Academia Sighişoara a constat în lucrări de George Enescu, Artur Honegger, Kovacs Bela, Johannes Brahms, Wolfgang Amadeus Mozart şi Bartok Bela, interpretate de profesionişti ai Academiei Sighişoara 2016: Alexandru Gavrilovici (Elveţia), Aurelian Băcan (România), Andreea Duca (Spania), Stephane Giampellegrini (Luxemburg), şi cvartetul de coarde Arcadia (România).
Brand al României, închis în 2003

Potrivit Agerpres, Uzina de Materiale Fotosensibile Azomureş din Târgu-Mureş a fost proiectată de o echipă de experţi japonezi de la compania Fujitsu şi a produs hârtie fotografică între anii 1980 – 2003, când a fost declarată nerentabilă şi închisă. Uzina se întinde pe o suprafaţă de circa 7 hectare, iar clădirea principală a fost proiectată de japonezi să reziste la un cutremur de 9,4 grade pe scara Richter.