Home / Turism in Mures / Turismul în zona Sighișoarei, de la mit la realitate

Turismul în zona Sighișoarei, de la mit la realitate

Distribuie

Peter Suciu este ghid turistic în Sighișoara, meserie pe care a îmbrățișat-o în urmă cu 12 ani, timp în care a deschis porțile percepției turiștilor pentru bogata istorie a Sighișoarei și a zonelor din jur. Are și o mică firmă de turism, este membru în cadrul Asiciației Mioritics unde contribuie din plin la diferite proiecte menite să pună în mișcare turismul în zonă, această Cenușăreasă a Sighișoarei, farmecul medieval fiind de multe ori insuficient promovat.

Reporter: De când ați început această profesie de ghid ?

Peter Suciu: Lucrez ca ghid de 12 ani. Am la bază studii de geografie la Cluj la ”Babeș Bolyai”. Am realizat statutul social al unui profesor în România, după care am mai studiat încă trei ani de turism. Printr-o întâmplare fericită m-am cunoscut cu niște actuali colaboratori alături de care am pornit o serie de priecte. Sunt membru al Asociației Mioritics care de 12 ani derulează o serie de proiecte care au ca obiect turismul activ și cultural, ecologia, sporturile în aer liber. Ultimul proiect de suflet al asociației este legat de Colinele Transilvaniei, de spațiul subtransilvan pe care încercăm să-l promovăm, dar mai ales să-l branduim ca o zonă binedefinită. Din 2007 avem în Cetatea Sighișoara un centru de informare turistică privat care funcționează de atunci și până astăzi în Casa venețiană din cetate.

Rep.: Cum se immplică Asociația Mioritics în această parte a Transilvaniei ?

Peter Suciu: Prin intermediul Asociației Mioritics am făcut o sumedenie de proiecte printre care unul în care au fost implicate 10 sate unde copii au învățat să facă fotografii pe baza aparatelor foto primite de către școli. Altă preocupare a noastră vizează mișcarea și descoperirea zonelor istorice ale Transilvaniei. De trei ani ne chinuim cu trasee de biciclete. A nu se confunda cu pistele de biciclete care fac obiectul unui proiect al celor de la ADEPT, Saschiz. E vorba de trasee de bicicletă pe care le-am marcat. De doi ani acestea rezistă, pe Valea Târnavei și pe Valea Hârtibaciului. Dacă mergeți de la Sighișoara spre vest, până la Richiș, absolut în toate satele veți găsi cel puțin două panouri. Pe un panou este o hartă iar pe celălat este explicat turul, unde poți merge cu bicicleta sau în drumeție. Vrem să extindem aceste panouri, să facem practic un cerc între Sighișoara-Sibiu-Făgăraș. Din păcate Brașovul, datorită condițiilor geografice nu putem să-l prindem. Până la Rupea suntem destul de avansați. Vom lega Rupea de Făgăraș și apoi vedem pe care parte a Oltului să o legăm de Sibiu. De opt ani de zile Asociația Mioritics organizează Festivalul de Film Istoric de la Râșnov, care în acest an va ajunge la ediția a 8-a. Festivalul a început să crească încet, încet, dar mai ales sănătos fapt pentru care a reușit să atragă firme și oameni care au avut capacitatea să ofere suport. La Râșnov a contat foarte mult și administrașia locală, care a fost extrem de deschisă. Din păcate la Sighișoara nu am putut să fac mare lucru, lovit de tot felul de chestii. Un exemplu a fost cel cu panourile, unde mi s-a cerut un ditamai dosar. Am montat panourile în cele din urmă pe proprietate privată cu ajutorul bisericii. Alt lucru care l-am dezvoltat începând cu anul trecut este ”Bike & Brunch”. Anul acesta proiectul a fost derulat cu regularitate, cel puțin până în 19 iunie, la un inteval de două săptămâni. Pe tinp de vară îl oprim din cauza căldurii. Este vorba de o încercare de a pune un pic lumea să facă mișcare, în corelație și cu istoria locală, pentru că în general folosim ca punct de oprire un sat unde cineva ne gătește tradițional. Aici participanții descoperă satul, și acest lucru a început să crească. Dacă anul trecut media era undeva la maxim 20 de participanți, anul acesta am ajuns și la 80 de participanți, inclusiv din afară. Am avut din Germania un cuplu cu vârsta de peste 70 de ani.

Rep.: Un ghid se simte bucuros să poată explica turiștilor despre bogata istorie a Sighișoarei. Starea se schimbă când rămâne singur și vede realitatea prezentului…

Peter Suciu: E greu din acest punct de vedere. Practic cu un ochi râd iar cu celălalt plâng. Cauzele acestui prezent sunt destul de evidente și pe care puțină lume le recunoaște, și anume lipsa de sustanță a orașului. Sighișoara a pierdut populație, a pierdut substanță. În anii 90 au plecat sașii, iar prin 2000 au plecat restul. Populația este una îmbătrânită, majoritatea membrilor comunității sunt oameni în vârstă. Peste toate acestea a dispărut așa numita tradiție urbană.

Rep:. Cum vine asta ?

Peter Suciu: Păi mie nu trebuie să-mi spună nimeni, locuind la casă, că sâmbăta dimineața trebuie să mătur în fața casei. Este un lucru evident. Prin forțarea și dezvotarea accelerată urbană aceste lucruri în comunism s-au pierdut. S-au translatat populații din alte medii într-un spațiu urban și s-au pierdut obiceiurile. Fără să generalizez, dar pentru o anumită categorie, dacă mâine se dărâmă cetatea, e foarte bine că pot construi altceva în loc. Mai mult decât atât, la cele două seminarii pe ciclurile de dezvoltare, nu știu cum s-a făcut dar de fiecare dată ca primă idee a fost să construim o gondolă la Sighișoara. Eu m-am ridicat și am spus ce ne trebuie nouă sunt trei toalete publice cu capacitatea de 200 de persoane, mai multe coșuri de gunoi, curățenie de două ori pe zi, rezolvarea problemei cerșetorilor și a parcărilor. Sunt urgențe maxime, care trebuie rezolvate într-un termen foarte scurt, și care nu presupun cine știe ce costuri. Toți cei responsabili trebuie adunați la o masă și găsită o soluție. Apoi pe termen lung ne putem gândi și la anumite genuri de evenimente care într-adevăr să fie sustenabile pentru dezvoltarea turistică.

Rep.: Cum stă Sighișoara din punct de vedere al turiștilor ?

Peter Suciu: Noi avem acest centru de informare turistică din 2007 prin care încercăm să ținem și o statistică cu privire la turiști. Să fim sinceri, 80 % îl reprezintă turismul de două ore, respectiv zero pentru întreaga comunitate. Dacă 80 % din oameni vin, se opresc cu autocarul, vizitează cetatea, eventual plătesc un bilet la biserică de 5 lei, sau în cel mai fericit caz 14 lei la muzeu, sunt singurele surse de venit. Nu există o dezvoltare pe orizontală, să spui: hai să gândim un pachet de trei zile la Sighișoara. Acesta este și motivul pentru care încercăm să dezvoltăm evenimente de genul ”Bike & Brunch”. Eu sunt și un mic operator de turism în timpul meu liber, tocmai în ideea de a-i ține aici, de a le oferi mai multe zile, să aibă trei înnoptări. Așa câștigă și operatorul cu cazarea, restaurantele unde acești turiși mănâncă. Dar turistul care vine la Sighișoara, 80 % o face doar pentru două ore, nu pentru a sta mai multe zile, ceea ce este zero pentru economia orașului.

Rep.: Ce ar trebui făcut ?

Peter Suciu: Luând exemplul cel mai apropiat nouă, cel al Sibiului, este să ne îndreptăm spre un turism cultural și activ, gen drumeție, biciclete, și asocierea lor cu evenimente culturale de ținută. Sighișoara în secolul XIX la avut pe marele Johannes Bhrams, pe Liszt, pe Enescu în secolul XX, care a fost de nenunărate ori aici. Un oraș cu 15.000 de locuitori avea o orchestră simfonică, avea cor de bărbați, avea cor feminin, fanfară, deci era o viață culturală extrem de dezvoltată la Sighișoara. Pe această chestie trebuie să dezvolți ceva. Un aspect negativ îl reprezintă lipsa de implicare. Există o fundație, Veritas care efectiv se chinuie să organizeze Festivalul Meșteșugarilor, dar care au parte doar de bețe-n roate. Noi astfel de lucruri trebuie să facem, să lăsăm avioanele cu cavaleri și domnițe deoarece Sighișoara nu a avut parte de așa ceva niciodată. Sighișoara a avut meșteșugari, ei sunt cei care au ridicat și au dezvoltat orașul. Din păcate acest gen de evenimente nici măcar nu sunt prinse într-un plan de gândire. Dacă e să luăm de la alții ce e bun, pe lângă Sibiu este și exemplul Râșnovului care a înțeles ideea, care a dus la ridicarea orașului. Față de când am început și cum este astăzi, orășelul de 8.000 de locuitorii a avut extrem de mult de câștigat.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Cele mai importante festivaluri finanțate de Consiliul Județean Mureș în 2024

Distribuie Consiliul Județean Mureș a aprobat marți, 27 februarie, într-o ședință extraordinară de lucru desfășurată …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.