Recurs la memorie prin intermediul fotografiilor vechi

La Festivalul Văii Mureşului, Secţia de Etnografie şi Artă Populară din cadrul Muzeului Judeţean Mureş a propus vizitatorilor un inedit recurs la salvarea memoriei culturale individuale şi colective, prin programul cultural ”Un secol de istorie locală în imagini”.

”Acest program urmăreşte recuperarea şi valorificarea unui patrimoniu cultural reliefat de fotografii, din arhive personale şi istorii orale legate de aceste documente, precum şi definirea valorilor identitare locale şi zonale, în urma investigării unor localităţi multietnice ale judeţului Mureş. Programul urmăreşte nu doar tezaurizarea datelor şi analiza fotografiilor-document, ci şi conturarea identităţilor locale şi restituirea unei istorii culturale, locale de un secol”, a precizat Laura Pop, muzeograf în cadrul Secţiei de Etnografie şi Artă Populară din cadrul Muzeului Județean Mureș. Secția de Etnografie și Artă Populara a fost prezentă în satul alegoric, timp de două zile pentru dezvoltarea arhivei sale digitale – prin scanarea fotografiilor deţinute de familii, prin înregistrarea istoriilor de viaţă legate de reprezentările fotografice realizate de a lungul unui secol, în diferitele momente importante ale vieţii. Muzeul a fost astfel prezent alaturi de comunitatile locale de pe Valea Muresului, de localităţi ce fac parte din zone etnografice de o remarcabilă diversitate culturală, etnică şi confesională, într-un areal amprentat de multiculturalitate.

Amintiri despre bunici cu Grigore Covrig din Idicel Pădure

Printre cei care au trecut pragul standului dedicat proiectului ”Un secol de istorie locală în imagini” a fost și Grigore Covrig, meșter popular din Idicel Pădure care și-a descoperit printre fotografiile expuse bunicii Ioana și Grigore, grație unei fotografii vechi de aproape un secol. ” Poza cu bunicii mei e una foarte veche, exact anul în care a fost făcută nu-l cunosc. Tata e născut în 1921, și atunci poza e mult mai veche. O recunosc în fotografie pe bunica, pe bunicul și pe alți membrii ai familiei. Ce este interesant la bunica este că era singura femeie din sat care fuma. Culmea că bunicul nu avea acest viciu, doar bunica. Ea fuma țigări, cum erau ele atunci.Nu știu care era percepția celor din sat de faptul că fuma, știu doar că își făcea țigări din gazetă, din foi de ziar, cu tăbac, Pe vremuri se mai punea pe lângă cucuruz și ceva tăbac. După ce era cules era uscat, îl făcea frumos în palmă, își făcea o țigară și nu avea niciun bai, stătea cu bărbații la povești.”, a declarat Grigore Covrig. Prin intermediul pozelor expuse vizitatorii au putut descoperii atât tradițiile și obiceiurile oamenilor, precum și alte rânduieli care astăzi produc mirare, uneori zâmbete printre cei tineri. O astfel de rânduială  este și cea legată de dreptul de a intra la cărciumă, sau prezența celor mai mici în mijlocul feciorilor. ”Eu am prins vremurile în care erau anumite obiceiuri despre care,  tinerii din ziua de azi nu le vine să creadă. Unul dintre acestea era intratul în bufet. Până la 18 ani nu aveai ce căuta acolo. Înainte de armată nu aveai voie să intri, chiar și când ieșeai în sat erau anumite rânduieli. Feciorii scăpați de armată își puneau în suman pietre. Ne băteau, pe cei mai mici cu sumanul, și ni se părea că acesta e destul de greu, nu știam noi că aveau pietre. Făceau asta pentru ca cei mai tineri să nu vadă ce fac ei, pe unde umblă și ce fac, iar copii trebuiau să stea acasă. Erau folosite metode care acum le vine greu celor tineri să le înțeleagă. În tradiția noastră a românilor și nu numai educația se transmitea și prin joacă, prin diferite feluri. Sunt multe astfel de obiceiuri de care astăzi îți vine să râzi când le auzi”, a menționat Grigore Covrig.