Vasile Gliga. Experiența privată: Meritocrație și în administrație, educație și sănătate! Piatra de temelie a viitorului societății românești: „Salariul minim din România să fie la nivelul ajutorului social de afară!”

Am decis să începem toamna cu un serial la Zi de Zi. Președinții de partide parlamentare și nu numai vor fi invitați la un interviu mai mult poveste la ziar pentru că viața politică pare că nu se schimbă defel, dar e într-o perpetuă transformare cel puțin la nivelul județului Mureș în condițiile în care avem o treime de primari noi cu tot cu președinte de CJ, și sunt șanse să avem mult peste 50% alți parlamentari pentru legislatura 2016 – 2020. De data aceasta nu vom reprezenta opoziția și nici nu ne vom constitui în purtătorii de cuvânt ai străzii ori ai vox populi, mai degrabă pentru prima dată îi vom sprijini pe cei ce vrând nevrând au destinele țării în fișa postului să prezinte partea plină a paharului… Ciudat, dar nu anti-democratic și nici anticoncurențial câtă vreme există peste 30 de titluri produse media în Mureș.

Astăzi – președintele PSD Mureș, Vasile Gliga. Deputat. Comisia de IT. Antreprenor. Investitor. Viori. Educație. Agricultură. Președinte la Federația de Dans Sportiv a României. Știe ce-s paralelele și meridianele lumii, China și SUA, două repere alaturi de bătrâna Europa, în filozofii de viață întru comparație cu România. După o explozivă și palpitantă – dură epocă Ovidiu Natea la șefia social democraților, aflați la putere și în maximă ascensiune, și după una a apelor adânci a lui Alexandru Petru Frătean, mai mult în opoziție, desemnarea și alegerea lui Vasile Gliga a dat credit unui anumit tip de management adus din privat în viața socialiștilor mureșeni. Cu câtă izbândă – după mariajul dictat de la București în marele USL și apoi singuri în guvernarea Victor Ponta, dar și cu negociere locală concretizată cu UDMR, mai nou, la nivel de Consiliu Județean și administrații locale, rămâne de socotit în dimineața zilei de 12 decembrie 2016, după alegerile parlamentare și eventual la constituirea unui guvern controlat de socialiști dacă vor câștiga alegerile și dacă Klaus Iohannis acceptă premierul și majoritatea propusă de PSD. De fapt aceeași milenară temă. Cine conduce?! Cum şi cu cine conduce. Cea mai grea întrebare la care trebuie să răspundă politicienii o știu fiecare chiar dacă e aparent alta. Nu o să o punem noi. La ei este ștampila! La cetățeanul ce merge la vot.

Aurelian Grama: Domnule deputat Vasile Gliga, ce rol joacă experienţa dumneavoastră din economia privată, în calitate de antreprenor-investitor acumulată din 1990, acum, în activitatea legislativă, în condiţiile în care ați avut de-a lungul deceniilor între 1.000 și 400 de angajaţi?

Deputat Vasile Gliga: Acum, cine este demnitar nu se mai implică în administrarea afacerii, pentru că aşa este legea făcută… Însă eu de aceea continui pe partea de politică şi voi candida din nou, pentru că am o vastă experienţă dobândită cu punerea în practică a legislaţiei, și am multe idei constructive pentru modificări legislative în folosul oamenilor…

Aurelian Grama: Care ar fi aceste proiecte pe care doriţi să le continuaţi în legislatura 2016-2020?

Deputat Vasile Gliga: Ca şi constatare generală, pot spune că sunt foarte multe legi care s-au făcut la presiune şi s-au modificat tot felul de articole, fie la presiunea străzii, fie la presiuni politice, fie în campanie electorală. Și atunci unele dintre ele sunt confuze, iar cei care le aplică din păcate nu iau partea cea mai favorabilă cetăţeanului, omului în primul rând. Românului.

Aurelian Grama: Credeţi că legea e văzută prin altfel de ochelari?

Deputat Vasile Gliga: Chiar dacă se pune problema de reformă a Parlamentului şi a oamenilor politici, primul lucru ar trebui ca legile să fie clare. Cei din instituţii care ar trebui să aplice legile în favoarea cetăţeanului, în ziua de astăzi le aplică în favoarea statului, mai ales câtă vreme sunt norme de aplicare confuze, din diferite domenii care se bat cap în cap. Sau, există norme europene de aplicare a unor legi din igienă, sănătate, activități de sezon,  care se aplică la noi în mod exagerat, mult mai strict decât în alte tari. Categoric trebuie asigurată siguranța cetățeanului, dar aceste norme se pot respecta fără exigențele organelor de control din țară.Totdeauna dau un exemplu, care este conține un principiu ce ar trebui aplicat și la noi în țară, în general: în America nu există „Cedează trecerea!”, ci încetineşti până la limita evitării oricăror pericole. Acolo este „Stop!”, toată lumea din patru direcţii are „Stop!”, şi în ordinea venirii în intersecţie te duci, nu îţi spune nimeni „Vezi că tu eşti primul!”. Regula e foarte simplă, dacă eşti liber şi nu tai calea la nimeni, te duci, totul e făcut să circuli cât mai repede, să nu blochezi nimic.

„Voi fi întotdeauna activ şi o zic în public şi recomand presei să promoveze calităţile românilor”

Aurelian Grama: Deci legile ar trebui făcute să ajute omul, să ajute românul, nu să îl împiedice…

Deputat Vasile Gliga: Vă dau un exemplu de la Firmele Gliga, din agricultură: avem materie primă, ne producem cultura mare, carnea, avem şi carmangerie, dăm de mâncare la 250 de copii de la şcoala noastră (Gimnaziul Mirona – n.n.) şi n-am avut niciodată cazuri de îmbolnăviri. Şi totuşi, am primit amenzi… Sunt rău-intenţionaţi. Cred că atunci când sunt puşi pe funcţie sunt puşi numai să colecteze la stat, în loc să prevină. Toate instituţiile de control după părerea mea ar trebui să facă prevenţie prima dată şi doar după aceea să treacă la amendă.

Aurelian Grama: Vorbeam în prealabil de cele cinci mari plăţi pe care le face o familie lunar, pe care le face un român. Se poate face ceva în viitor în ceea ce înseamnă curentul, gazul, apa, gunoiul, mâncarea?

Deputat Vasile Gliga: Întotdeauna am fost consecvent, pentru a folosi bunurile naturale şi proprietatea românească în folosul românilor. Referindu-mă la lemn, de exemplu – cunosc situația din practică, familia mea lucrează în domeniu – consider că ar trebui să aibă prioritate cei care valorifică superior lemnul. Ei concurează cu cei care scot venit imediat! Cei care, de exemplu, produc instrumente muzicale trebuie să aștepte uscarea naturală a lemnului 3-5 ani, şi după aceea urmează fluxul de producție de încă un an, până iese un produs finit. În acest sens, scoţi banii de pe lemn în 4-5 ani, pe când alții – și știm cu toții cine – îl valorifică într-o lună. Dar şi gazul natural din extracţie proprie şi petrolul din producţie proprie ar trebui să fie în primul rând pentru români. Globalizarea şi intrarea în Europa ne-a obligat să privatizăm şi să favorizăm importurile de materii prime, iar producătorii autohtoni să concureze cu cei din afară, care au subvenţii mult mai mari decât noi, românii, şi tehnologie mult mai avansată. Noi care nu avem tehnologie avansată în agricultură, concurăm cu ei şi trebuie să ţinem pasul. Ar mai fi şi supermarketurile cu marfă de afară, cu mere din Polonia foarte frumoase şi cu aspect frumos cu 1 leu, în timp ce la noi doar stocarea peste iarnă te costă 1 leu, plus producţia, nu îl poţi da cu un preţ sub 3 lei… Fiecare domeniu își are particularitățile sale.

Aurelian GRAMA: Deci o strategie a Guvernului ar trebui să prevadă şi măsuri de protecţie a capitalului românesc şi de subvenţionare mai puternică sau cel puţin egală precum cea a companiilor străine? Fără să intre sub incidența neacceptată de UE de ajutor de stat…

Președinte PSD Mureș: Da. De exemplu, la energia electrică pe care o producem. Plătim energie electrică, gaz şi combustibil la preţul de afară din UE şi veniturile din ţară sunt de cinci ori mai mici. Eu nu mai zic că trebuie create locuri de muncă, ci spun că trebuie mărit salariul minim pe economie şi ajutate firmele româneşti care au angajaţi şi creează plusvaloare, acele firme care nu produc doar materie primă. Ei trebuie ajutaţi să poată ţină pasul cu salariile, pentru că nu vei avea forţă de muncă atâta timp cât nu va ajunge salariul minim din România la nivelul ajutorului social de afară. Singura şansă să mai rămână forţa de muncă activă în ţară este această decizie.

Majoritatea oamenilor bine pregătiți și capabili pleacă din țară. În administrație și în învățământ – care asigură de fapt viitorul unei ţări – nu sunt încurajați să se implice astfel de oameni, oferindu-li-se un salariu de 1.000 sau chiar de 800 de lei. Am discutat recent, la întâlnirea de 37 de ani de la absolvire, cu profesorii, că sunt absolvenţi care doresc să intre în învăţământ şi nu au luat la titularizare nota 7 sau 8. Mi-a spus şeful Inspectoratului Şcolar că nu sunt probleme cu locurile de muncă, problema este că nu avem oameni care să vină în învăţământ, pentru că salariile sunt atât de mici, încât locurile de muncă nu sunt atractive. Oamenii nu sunt motivaţi, deşi lumea s-a schimbat… Mi-au povestit foştii profesori că ei au muncit pe vremuri interesaţi mai mult să obțină rezultate deosebite, acum, totul e văzut prin prisma banului. E foarte gravă situaţia… Banii și valoarea muncii.

Aurelian Grama: Susţineţi că trebuie majorat salariul minim, astfel încât să ajungă cel puţin egal cu ajutorul social din statele din vest. Aţi simţit în afaceri sau în politică, că există o înţelegere la nivelul oraşelor mici, mijlocii şi mari, între marile corporaţii, ca salariile să nu crească? Asemenea informaţii erau şi la Consiliul Concurenţei…

Deputat Vasile Gliga: E delicat subiectul. E vorba despre o lipsă de decizie în administraţie. Nu îşi mai asumă nimeni o semnătură până nu stă vreme bună şi studiază şi vede dacă merită şi mai ales ce riscă… Aşa îşi pune problema omul din administraţie şi asta blochează decizia în administraţie, în instituţiile de stat, în Guvern, în ministere… Nimeni nu mai semnează aproape nimic.

Aurelian Grama: Şi care ar fi soluţia?

Deputat Vasile Gliga: Este o propunere a PSD-ului, să nu răspundă numai primarul pentru semnătură. Şi celelalte cinci semnături care se pun pe un act să fie solidare cu primarul – secretarul, proiectantul, juristul, consultantul… Pe de altă parte, dacă primarul nu semnează, e abuz în serviciu, dacă semnează, iar e abuz în serviciu. Lucrurile trebuie clarificate. Lasă-l pe om, care are un mandat de ales, să îşi asume deciziile. El trebuie să dea socoteală în fața alegătorilor, dacă a făcut sau nu ceva. Dacă-l hărţuieşti sau găseşti tot timpul mijloace să-l frânezi în decizii, nu faci nimic pentru comunitate. Există aşadar o iniţiativă legislativă promovată de noi de mult în acest sens…

Aurelian Grama: Care ar fi cea mai grea întrebare pe care v-aş putea-o adresa?

Deputat Vasile Gliga: Dacă ştiu ce urmează. Ce urmează? Pe mine mă ajută foarte mult faptul că din trecut iau ce-i bun şi nu îmi pun problema să regret pentru că am făcut ceva. Sunt conştient că nu poţi repara nimic şi atunci nu mă consum pentru ce a trecut. Mă adaptez la ce simt în prezent şi la ce văd. Umblu foarte mult prin judeţ şi cunosc foarte multă lume, sunt optimist din punctul acesta de vedere şi mă încarc cu energie pozitivă. Voi fi întotdeauna activ şi o zic în public şi recomand presei să promoveze calităţile românilor! Da. Calitățile românilor.

Aurelian Grama: Demonstraţi-mi că e adevărat, prin componenţa în delegaţiile pe care le faceţi la Bucureşti cu trenul, cu autocarul, a delegaţiilor din mai multe sate din colegiul pe care îl reprezentaţi.

Deputat Vasile Gliga: Am făcut acest lucru în fiecare săptămână, în primul mandat, dar acum nu mai pot. Nu mai am voie acum. Duceam un microbuz săptămânal, asiguram trei mese şi transportul pentru 15 oameni din diferite sate, să vadă Casa Poporului. Oricât de hulită ar fi, Casa Poporului rămâne o emblemă naţională. Un articol de lege spune că ar fi vorba de „foloase necuvenite materiale sau patrimoniale acum sau pentru viitor”, iar interpretarea este simplă, că îi duci acum în Parlament pentru a te vota peste patru ani şi ar fi folos patrimonial. Pot să dovedească că te-au votat?! Şi asta blochează orice iniţiativă de acest gen. Acesta este adevărul.

Aurelian Grama: Care credeţi că sunt legile care trebuie promovate foarte urgent în ceea ce înseamnă această neputinţă, nesiguranţă, incertitudine la nivelul acţiunii efective, fie în Parlament, fie în Executiv, fie în administraţie?

Deputat Vasile Gliga: Sunt legi speciale pentru avocaţi, pentru notari, legi speciale pentru senatori şi deputaţi. Pentru unii se aplică, pentru unii nu se aplică legea specială. Aleşii sunt asimilaţi funcţionarilor publici. Un ales local sau parlamentar sau ales judeţean trebuie să dea socoteală alegătorului. Funcţionarul public e ceva total distinct, el e angajatul statului, trebuie să ajute și să slujească statul, să culeagă impozite şi taxe şi are un sindicat. Dacă a pierdut un proces cu statul drepturile salariale sunt primite, salariul e primit integral şi au fost mii de cazuri în ţară. În timp ce un cetățean ales dacă a pierdut, drepturile nu le mai vede niciodată. Dimpotrivă, alesul trebuie să ia de la stat şi să dea alegătorului, care este cetăţean român. Aceasta este misiunea alesului, să caute surse de finanţare şi să le întoarcă înapoi în beneficiul alegătorului, prin investiţii şi alte mecanisme pentru îmbunătăţirea nivelului de trai.

„La noi, și în fabrică, şi în familie, şi în şcoală sunt nişte reguli clare, dar simple”

Aurelian Grama: Ce rol joacă sportul în atingerea acestor obiective?

Deputat Vasile Gliga: Ca preşedinte al Federaţiei Române de Dans Sportiv şi membru în Prezidiul Mondial am realizat o analiză a tuturor sportivilor care au obţinut performanţe, asta însemnând cel puţin finale de campionat naţional. 95% din dansatorii pe Open devin lideri în societate. E vorba despre o dezvoltare fizică şi psihică a copiilor care fac dans sportiv, mai ales de performanţă, iar de la școala de dans înființată de noi în 2001, centru de excelență la nivel național, avem deja primii absolvenţi de liceu, care acum sunt la facultate.

Aurelian Grama: Care activitate este sau a fost pentru dumneavoastră pe primul loc? Viorile, şcoala de dans, agricultura, federaţia… şi cum vedeţi împărţirea banilor publici pentru ca viitorul să arate mai bine peste patru ani după încă un mandat de deputat?

Deputat Vasile Gliga: E important să ţii zilnic legătura cu oamenii cu care colaborezi, indiferent de domeniu. Fac acum această comparaţie între familie și ales – cum şi unde îţi gestionezi banii şi veniturile. Fiecare are priorităţi…

La nivel macro, suntem cei care trebuie să votăm bugetul naţional, să facem un buget care să ţină cont de toţi cetăţenii ţării. Niciodată nu va ajunge… în diferiţi ani şi diferite etape sunt diferite priorităţi. Sunt investiţiile în primul rând datorită globalizării: au fost priorităţi, ca fiecare cetăţean să aibă apă. A fost un program în acest sens și în Mureș. Că s-a gestionat prost, nu avem ce comenta şi poate că nu funcţionează în unele comune… Apă, canal, curent, lumină, priorităţi la care se adaugă energia verde, reducerea încălzirii globale la nivel mondial. Deciziile mari se impun de la nivel mondial.

Revin însă la nivelul micro, de familie, care e foarte important. De exemplu, cum am luat noi (familia Gliga – n.n.) decizia de a face o firmă, de a face o școală, de a investi şi în agricultură. Trebuie să te adaptezi pieţei, să vezi cât poţi să ceri de la client, cum să obții un preţ mai bun dacă ai cerere prea mare, dar să nu ajungi să nu ai comenzi, să selectezi clienţii, ca să poţi da salarii mai bune. De exemplu, acum un an s-au mărit salariile cu 30% în firma noastră şi tot nu vin oameni noi să se angajeze.

La un moment dat, am simţit că declaraţiile politice ale unora nu aveau nicio legătură cu ce se întâmplă în realitate, pe piaţă. Se spunea des că se creează locuri de muncă, dar tot mai multe firme se închideau și numărul locurilor de muncă s-a redus. De aceea, atunci, am decis să intru în politică. În 2001 aveam 1.000 de angajați, în 2008, când am intrat în politică, ne străduiam cu 500-600, număr care a mai trebuit redus pentru că în agricultură concurezi cu cei de afară şi nu eşti rentabil, iar pe partea de viori nu prea poţi investi masiv în utilaje – aici forţa de muncă este foarte bine calificată și greu de găsit, se lucrează manual.

La noi, și în fabrică, şi în familie, şi în şcoală sunt nişte reguli clare, dar simple. Disciplina de la nivelul şcolii ne menţine la un nivel ridicat de performanțe. Cu producţia, situaţia este la fel, fiecare este plătit în funcţie de cât face, fiecare pleacă acasă ştiind cât a câştigat în ziua respectivă, îşi poate calcula singur salariul. Dacă nu eram în regimul acesta, cred că fabrica ar fi fost închisă demult. La acelaşi proces tehnologic, la aceeaşi fază, este un om care câştigă 1.000 de lei, iar altul 3.000 de lei. Programul obligatoriu este de la 7.00 la 15.30, dar angajatul poate veni la 5.00 – 5.30 şi pleca la ora 17.00 – 18.00. De asemenea, am creat şi reguli suplimentare. De exemplu, pentru vechime, dacă a plecat să lucreze în străinătate să zicem trei luni/an, pierde sporul de vechime. Dacă lucrează bine şi face și ore suplimentare, îl stimulezi pentru că trebuie îți aperi angajaţii care ar putea pleca în străinătate. Părerea mea este că la nivel macro trebuie procedat la fel, trebuie aplicate astfel de metode.

„Este importantă ideea de a uni, de a face echipă în orice domeniu”

Aurelian Grama: Aşa aţi construit accesul oamenilor în Consiliul Local, în Consiliul Judeţean şi aşa veţi stabili şi oamenii care vor merge în Parlament dacă ei au o fişă a postului, nişte obligaţii clare, termene de lucru şi realizări?

Deputat Vasile Gliga: Da, există şi un termen, meritocraţie, pe care îl aplicăm şi în politică, unde am promovat oamenii care au adus cele mai multe voturi. În Birourile Permanente eu mi-am dorit să îi am lângă mine pe cei care sunt primari, pe timpuri aceștia erau cei care ridicau diverse probleme când vroia să voteze ceva preşedintele de partid. De exemplu, primarul din Ruşii Munţi este în Biroul Permanent. Are voturi în spate şi confirmă în fiecare an. Primarii de municipii sunt şi ei în Biroul Permanent. Oamenii din jurul meu au dreptul la liberă iniţiativă. „Să nu faci ceea ce spune şeful, să faci ceea ce trebuie!” este una dintre devizele mele. Dacă nu aş lăsa liberă iniţiativă oamenilor care ştiu exact ceea ce au de făcut, rezultatele nu ar fi atât de bune. De exemplu, la dans sportiv am crescut pe plan mondial având un set de reguli obiective. Fără pile şi alte criterii de gen, doar pe valoare. Am ştiut ce trebuie să fac, să aduc cei mai buni antrenori din lume pentru sportivi şi rezultatele au venit pentru că am adus cea mai înaltă performanţă în pregătire. Într-un campionat, 90% e obiectivitate, deoarece la dans sportiv nu e ca la fotbal unde golul e gol sau la sărituri unde centimetrul e centimetru. Este şi o parte artistică, de interpretare, de ceea ce reuşeşte să transmită dansatorul publicului, nu numai figurile impuse. În dansul sportiv perechea de dansatori e formată din şapte persoane: copii, părinţi şi antrenori. Dacă unul din ei cedează, ai pierdut perechea. Aşa este şi la viori. Îmi amintesc cum concuram eu cu mine, făceam tot posibilul să ajung mai repede la muncă. Nu îmi impunea nimeni asta, dar eu vroiam să ies pozitiv în evidenţă. Același principiu și acum: îi pui să să se întreacă. Am dat după fiecare alegeri preşedinţilor de organizaţii rezultatele tuturor. Am tipărit mii de pagini, doar ca informaţia să ajungă la fiecare şi să se ştie de ce unul e în faţa altuia. Aşa vom face şi la alegerile parlamentare. Vor fi 10 pentru Camera Deputaţilor şi cinci pentru Senat. Vor fi primarii care au mii de voturi în spate, care au confirmat că ştiu cum să ducă o campanie electorală.

Aurelian Grama: Aşa aţi ales candidatul la Sighişoara? Cartea câştigătoare? Cum aţi făcut sondarea electoratului după situaţia din 2014, după plecarea lui Ioan Dorin Dăneşan?

Deputat Vasile Gliga: Am fost optimist, am luat partea bună a lucrurilor şi am promovat oameni noi. Un singur consilier a rămas din mandatul trecut, preşedintele de organizaţie. Am căutat un om care să corespundă universal, nu doar pentru sighişoreni. Trebuia să fie un om respectat, cu studii superioare, și am găsit un profesor. Director de liceu, soția medic de familie, socrul, protopop… Un om echilibrat, cu vârstă optimă, cu familie şi care nu a fost înainte membru activ în PSD. Cu o lună înainte de alegeri l-am cunoscut.

Aurelian Grama: Aţi reuşit să îi cereţi şi două-trei proiecte pe care să le facă în cei patru ani de mandat sau are un termen de graţie, de adaptare la meseria de primar?

Deputat Vasile Gliga: Acum o săptămână am avut întâlniri cu toţi preşedinţii de organizaţii, pentru că la nivel naţional se creează o bază de date, care să cuprindă proiectele pentru fiecare localitate. De exemplu, am identificat patru-cinci proiecte importante pentru judeţul Mureş: autostrada, centura de ocolire a municipiului Târgu-Mureş, magistrala de apă de pe câmpie, barajul de la Răstoliţa şi gestionarea deşeurilor. Dar şi dezvoltarea Aeroportului. Nu sunt proiectele mele, deşi în cazul barajului de la Răstoliţa am făcut tot posibilul să îi aduc la faţa locului pe Liviu Dragnea, pe Victor Ponta şi s-au asigurat 40 de milioane de lei în 2014 şi era vorba de 40 de milioane în 2015 ca să se poată da drumul barajului să funcţioneze, dar sistemul de la Hidroelectrica l-au blocat. Trebuie expropriate 365 de hectare. Dacă te duci şi intervii ca om politic se interpretează…

Aurelian Grama: Cum i-aţi ales pe cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Mureş?

Deputat Vasile Gliga: M-am dus şi pe ideea de reformă politică, oameni noi. Orice sondaj de opinie faci, oamenii cer schimbare. Astfel, am avut la Consiliul Județean o listă deschisă de un profesor universitar cu experienţă în CJ. Am avut pe listă atât membri vechi, cât şi tineri care au confirmat în poziţiile avute înainte. Pentru Consiliul Judeţean, ne-am gândit că putem avea şi funcţia de preşedinte… Alexandru Cîmpeanu e un om care ştie foarte bine legile şi venind din Poliţie are disciplină. E un om echilibrat, cu vârstă optimă şi este cunoscut faptul că este un om care a respectat legile. Astfel, am zis că ar fi un om potrivit pentru funcţia de vicepreşedinte. Ovidiu Dancu avea experienţă în Consiliul Judeţean. E un om care cunoaşte foarte bine ceea ce are de făcut, fiind vicepreşedinte şi în mandatul 2012-2016.

Aurelian Grama: Să revenim la meritocraţie. Avem la Bucureşti trei specialişti pe funcţii mari executivul extins: Radu Roatiş – şef ANSVSA, Niculae Havrileţ – şef ANRE şi Nicolae Bărbieru – şef la Apele Române, ultimul  cu sprijin din partea PSD. Cum aţi văzut această ascensiune?

Deputat Vasile Gliga: E foarte bine ca fiecare judeţ să aibă oameni care să poată lua decizii. E foarte bine că judeţul Mureş are oameni la asemenea nivel. Chiar dacă e vorba de decizii care poate nu au legătură directă cu judeţul nostru. Ca și manageri, este importantă ideea de a uni, de a face echipă în orice domeniu, fie că e o instituție, un Birou Permanent sau o firmă, dacă nu trag toţi în aceeaşi direcţie atunci lucrurile se destramă…

„Doar candidaţi din Mureş pe lista PSD pentru alegerile parlamentare”

Aurelian Grama: Suntem în perioada în care se depun propunerile judeţului la Centru, în privinţa alegerilor parlamentare. Când o să fie ziua de decizie? Cine sunt primele trei propuneri de pe listă? Dacă PSD câştigă alegerile şi face Guvernul, care vor fi cele trei-cinci propuneri pentru Bucureşti?

Deputat Vasile Gliga: Prioritate ar avea, prin prisma experienţei lor, parlamentarii care au dovedit ca au avut nişte funcţii şi responsabilităţi la Bucureşti… Dar poate se impune şi o schimbare, o reformă la nivel naţional în privinţa clasei politice. Pe lângă ei, primii vor fi cei care au confirmat în alegerile locale. Se vor regăsi pe liste primele 10 persoane, primari de la alegerile locale care au, fiecare, peste 1.000 de voturi în spate. Unii sunt primari de comune, Ibăneşti şi Deda, ceilalţi sunt primari de oraşe. Vor mai fi şi colegi din Consiliul Judeţean.

Aurelian Grama: Rămâne clar distincţia dintre cei angajaţi politic şi cei susţinuţi politic? Adică nu vor fi pe liste membri sau simpatizanţi ai PSD-ului din deconcentrate sau descentralizate?

Deputat Vasile Gliga: Aş încerca şi aşa ceva, dar în primul rând e riscul pentru ei, că se expun. La orice schimbare politică îşi riscă locul de muncă. Să zicem că cineva din deconcentrate ar merita un loc eligibil, trebuie văzut dacă are experienţa necesară, dacă financiar poate să îşi susţină campania electorală… Sunt mai multe criterii.

Aurelian Grama: Apropo de finanţare. S-au primit semnale că se dau banii înapoi pentru cheltuielile eligibile din campania de la alegerile locale?

Deputat Vasile Gliga: Da. La nivelul judeţului Mureş, pentru localitățile în care am avut liste complete, puteam utiliza pentru campanie 6,5 miliarde lei vechi. Candidatii la alegeri au considerat suficienți doar 2,8 miliarde lei vechi, considerând că la noi, în PSD, contează mai mult organizarea si calitatea candidaților.

Aurelian Grama: Concret, Mircea Duşa va fi pe listă?

Deputat Vasile Gliga: E prea devreme, nu ştie ce va avea de făcut pe Harghita. Problema este pe cine lasă să scoată voturi în Harghita. La nivel naţional se pune problema şi aşa.

Aurelian Grama: Să presupunem că merge pe Harghita? Care ar fi cei doi-trei candidaţi care să vină alături de actualii parlamentari? Mă refer la Senat…

Deputat Vasile Gliga: Tot ce pot spune este că nu vor fi candidaţi de la Bucureşti pe listă…

Au consemnat Aurelian GRAMA & Alex TOTH