Cetatea Medievală, comoară a turismului târgumureşean

Construită pe locul altei fortificaţii în urmă cu mai bine de cinci secole, Cetatea medievală din Târgu-Mureş se întinde pe o suprafaţă de 4,3 hectare de teren în formă pentagonală, cu şapte bastioane unite prin ziduri, şi este unul din obiectivele turistice de impact din „Oraşul trandafirilor”, dar şi ale judeţului Mureş. În prezent, într-unul din imobilele cetăţii, espectiv în fostul Comandament Militar, funcţionează Muzeul de Istorie şi Arheologie, instituţie aflată în subordinea Muzeului Judeţean Mureş.

Reformă religioasă

Un rol important în istoria Cetăţii medievale îl are fosta Mănăstire Franciscană, edificiu fortificat şi în prezent, care a coagulat în jurul său comunitatea de atunci. „După reforma religioasă, fosta Mănăstire Franciscană care este şi fortificată la această dată, dintr-o dată devine în acea perioadă de instabilitate un punct important în viaţa oraşului, având în vedere că aici se puteau depozita bunuri şi documente. Evident, această biserică preia rolul de a deveni biserica principală a oraşului, iar biserica parohială medievală este abandonată. La Târgu-Mureş nu mai rămân deloc catolici, sau e vorba de câteva persoane care rămân la credinţa romano-catolică, oraşul devine un oraş de rit calvin şi cea mai mare biserică fiind fosta biserică a Mănăstirii Franciscane, e preluată de Biserica Calvină, iar din 1557 în edificiul respectiv, pe baza hotărârii Dietei Transilvane, se înfiinţează prima şcoală a oraşului. Această şcoală funcţionează până în 1947, la Naţionalizare, fiind vorba de clădirea pe care o cunoaştem sub denumirea de Liceul „Bolyai”, a precizat Soós Zoltan, directorul Muzeului Judeţean Mureş.

De la distrugere la reconstrucţie

Potrivit directorului Muzeului Judeţean Mureş, la începutul anilor 600 oraşul a trecut printr-o grea încercare, fiind trecut prin foc şi sabie de armata generalului George Basta. „În 1601, Principatul Ardelean în frunte cu Andrei Báthori vrea să iasă din coaliţia creştină, ceea ce duce la tăierea legăturilor între Ţara Românească şi Imperiul Habsburgic. Având în vedere acest pericol, Imperiul Habsburgic în înţelegere cu Mihai Viteazul atacă Principatul Transilvan ca să îl readucă în această coaliţie creştină. Cu ocazia acestei campanii militare, în 1601, ajunge la Târgu-Mureş armata lui George Basta care asediază, incendiază şi distruge oraşul. Evident, în primul rând este pedepsită populaţia calvină pentru că a sprijinit mişcarea anti-habsburgică”, a explicat Soós Zoltan.

După asediu, supravieţuitorii încep reconstrucţia cetăţii. Rând pe rând, sunt înălţate mai multe bastioane ale diverselor bresle de meşteşugari, activitate care durat aproximativ şase decenii. „Din surse scrise ştim că judele oraşului de atunci a fost Nagy Szabo Ferencz, care are şi o cronică în care descrie foarte frumos evenimentele. Astfel, el descrie că în 1603 fosta fortificaţie a mănăstirii este readusă într-o formă care oferă protecţie şi din 1604 pornesc construcţiile noi, atunci e terminat primul bastion care se numeşte Bastionul Nou în perioada respectivă şi care astăzi se poate identifica drept Bastionul Mic, la nord-vest de Biserica din Cetate. După 1604, efectiv oraşul încă suferă de pe urma asediului lui George Basta, şi treptat se obţine sprijinul principelui Bocskai Istvan şi apoi al lui Gabriel Báthori, pentru construcţia zidurilor oraşului. Principatul în sine nu poate sprijini financiar construcţia de fortificaţii, dar sprijină oraşul în scutirea de taxe. Sunt ani consecutivi când principele nu cere taxa de la oraş, ca oraşul să poată construi aceste ziduri de protecţie. Aşadar, în 1613 se finalizează Bastionul Porţii şi zidurile care leagă cele două bastioane şi treptat începe lucrul la celelalte structuri de fortificaţii. În 1620 se va construi Bastionul Tăbăcarilor, dinspre Piaţa Bernady, şi în 1629 este finalizat Bastionul Cojocarilor, zis şi Bastionul Blănarilor, iar în 1633 este finalizat Bastionul Dogarilor, aflat în direcţia către Universitatea „Petru Maior, colţul sud-estic. În 1638 se finalizează Bastionul Croitorilor care este cel mai mare bastion al cetăţii, în partea de nord-vest, iar ultimul bastion, denumit Bastionul Măcelarilor, este finalizat în 1654. Ultimele consemnări despre construcţia zidurilor sunt din 1656”, a arătat Soós Zoltan.

1616, Oraş Liber Regal

Un moment extrem de important al cetăţii este consemnat în anul 1616, respectiv obţinerea titlului de Oraş Liber Regal. „În 1616, se obţine titlul de oraş liber regal, cu angajamentul că va fi finalizată construcţia zidurilor de apărare. Pe lângă dreptul de a fi oraş liber regal, Târgu-Mureş a primit şi dreptul de a avea propria Constituţie, din 1604, an din care avem primele consemnări ale unor reguli care stabilesc clar cine are dreptul să locuiască în oraş şi în ce condiţii. De asemenea, era şi un jurământ pe care cei care se mutau în oraş şi erau acceptaţi trebuiau să îl depună. Din 1616, se mai face o diferenţiere între oraşul înconjurat de ziduri şi oraşul din afara zidurilor. Astfel, nobilii care trăiau în afara cetăţii au anumite privilegii pe care le puteau păstra, iar în incinta cetăţii toţi cei care vor să aibă o proprietate îşi pierdeau automat respectivele privilegii. În acest jurământ şi nobilii îşi luau angajamentul că în incinta cetăţii nu pot folosi aceste privilegii. În limbaj mai modern, renunţarea la privilegii însemna obligativitatea de a plăti taxe şi de a participa la muncile comune dacă se mutau în cetate. Nobilii aveau însă tradiţia de a nu lua parte la munca fizică aveau dreptul de e răscumpăra această obligaţie”, a afirmat directorul Muzeului Judeţean Mureş.

De-a lungul timpului, Cetatea medievală din Târgu-Mureş a fost folosită ca garnizoană militară, iar în prezent, datorită unui proiect de reabilitare derulat de Primăria municipiului Târgu-Mureş, edificiul a fost reintrodus, cu succes, în circuitul turistic al judeţului Mureş.