Home / Sanatate / România, printre țările cu cel mai mic număr de medici din Europa

România, printre țările cu cel mai mic număr de medici din Europa

Distribuie

Directorul general al Școlii Naționale de Sănătate Publică Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar, prof. dr. Cristian Vlădescu, a declarat vineri, 7 octombrie, într-o conferință de presă prilejuită de desfășurarea celei de-a treia ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, că deși numărul de medici și de studenți la facultățile de medicină a crescut semnificativ din anul 1990 până în prezent, statisticile arată că România are cel mai mic număr de medici din Europa raportat la populație, existând județe întregi care au un singur medic pe anumite specialități, cum ar fi oncologia.

România se află pe penultimul loc în acest clasament și mai prost decât țara noastră stă Polonia. „În ciuda aparențelor, numărul de medici a scăzut. Față de 1990, datele oficiale arată că numărul de medici a crescut în România. Numărul de studenți la medicină a crescut mult, evident, de unde eram atunci. Și atunci aveam cel mai mic număr de medici raportat la populație din Europa, alături de Marea Britanie. La ora actuală, sistemul sanitar românesc are probleme referitoare la distribuția medicilor, care rămâne printre cele mai mici. Polonia are un număr de medici mai mic decât România raportat la populație, deci în afară de faptul că numărul este în continuare mic, dar mai mare decât acum 20 de ani, există un dezechilibru cantitativ și calitativ, adică altfel spus, există zone întregi, județe și regiuni care au un oncolog pe județ. Tratamentul la oncologie se dă de către oncolog, iar dacă oncologul este plecat în concediu, atunci sunt probleme pentru personalul respectiv”, a explicat prof. dr. Cristian Vlădescu.

Prof. dr. Cristian Vlădescu a arătat că dacă în anul 1990 media era de 250 de medici la 100.000 de locuitori, în prezent avem în jur de 300 de medici la 100.000 de locuitori, o creștere de 40%, dar mai puțin decât media europeană, care este de 320 de medici la același număr de locuitori.
„În România, în centrele universitare, numărul de medici este mai mare decât media națională, care e sub media Uniunii Europene, acest lucru neînsemnând că nu există o problemă majoră legată de personalul medical. Numărul de medici este pe locul doi ca cifră brută raportată la populație, în condițiile în care numărul lor a crescut față de 1990 din motive foarte clar identificabile: a crescut foarte mult numărul de studenți, de absolvenți de facultăți de medicină, cred că s-a dublat numărul față de 1990. În medicină, sunt mai puține facultăți private de medicină, vreo trei la nivel național, dar a crescut mult numărul facultăților publice, s-au înființat în Arad, Brașov, Galați, Constanța. Problema este că avem cam același număr de unități sanitare, deci nu s-a construit niciun spital public semnificativ după anul 1990. Suntem pe locul doi de jos. În spatele nostru este Polonia. A crescut față de anul 1990 de la 250 de medici la 100.000 de locuitori până spre 300, deci a crescut cu 40%, media europeană fiind 320. La noi medicul face din tradiție, din voință, din dorință multe lucruri și sarcini care în alte părți sunt făcute de alte tipuri de personal medical. Avem medici foarte puțini în unele zone, în altele deloc, iar ei fac toate lucrurile. La noi, asistentul medical nu are voie să funcționeze indepedent. Sunt multe țări din lumea aceasta în care asistentul medical are dreptul la practică independentă”, a precizat prof. dr. Cristian Vlădescu.

Potrivit directorului general al Școlii Naționale de Sănătate Publică Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar, la fiecare generație de absolvenți de medicină sunt pierderi de aproximativ 30%, dar și ieșiri din sistem sau pensionări. „Sistemul este destul de ineficient la noi, adică pregătești studentul șase ani de zile, după care nu are voie să facă nimic – diferențele sunt minime între un student de anul întâi și unul care a făcut șase ani de facultate, are voie să practice sub supravegherea altui medic. Dacă nu urmează Rezidențiatul, studenții nu pot practica medicina în România. Ca să urmeze Rezidențiatul, trebuie să existe locuri acreditate pentru a face Rezidențiatul, în general spitale, cu mici excepții. Sigur, sunt spitale monumente istorice din secolul XIX, deci probabil sunt frumoase ca arhitectură, dar greu de urmat circuitelor funcționale moderne. În esență, Rezidențiatul se face în spitalele universitare și ar trebui să se poată face pregătire de Rezidențiat și în alte tipuri de spitale”, a mai spus prof. dr. Cristian Vlădescu.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Semiremorcă încărcată cu lemn fără documente confiscată de Poliția Mureș

Distribuie Polițiștii Biroului pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol au confiscat o semiremorcă în valoare …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.