Agricultura, factor de dezvoltare al comunei Lunca

Una dintre comunele bine reprezentate în peisajul agricol mureşean este comuna Lunca, situată pe Valea Luţului, cu importante suprafeţe de teren arabil. Importanţa sectorului agricol este dată şi de faptul că primarul comunei, Teodor Vultur, nu este străin de acest sector, fiind inginer agricol din anul 1980, bun cunoscător al agriculturii zonei, care ne-a vorbit în interviul ce urmează despre rolul agriculturii în bunul mers al comunei Lunca.

Reporter: Cum se prezintă comuna Lunca din punct de vedere al supafeţelor agricole?

Teodor Vultur: Suprafaţa comunei Lunca este de 8.520 de hectare, în care intră atât pădurile, proprietatea comunei şi pădurile exploatate de Ocolul Silvic Reghin, teren arabil şi fâneţe. Suprafaţa de teren arabil existentă este de peste 3.000 de hectare, respectiv 3.400 hectare cât aveam pe vremea CAP-ului, la care se adaugă peste 1.500 de hectare de fâneţe şi 1.100 hectare de păşuni. Ca şi suprafaţă, Lunca este o comună destul de mare în judeţul Mureş. Făcând abstracţie de comunele din zona de munte, unde există suprafeţe mari de pădure şi pajişti, suntem printre comunele cu cel mai mare teren arabil.

Rep.: Lunca este undeva la mijloc, nici la munte, nici pe câmpie. Vă avantajează acest lucru?

T. V.: Fiind inginer agronom de profesie, pământurile de pe raza comunei noastre sunt mai slab bogate în cernoziom, dar în general sunt terenuri fertile. Nu am fost niciodată încadraţi într-o zonă defavorizată, deşi pe raza localităţilor Băiţa şi Logig avem suprafeţe mari de teren care, din punctul meu de vedere, s-ar fi încadrat cu brio în zona defavorizată. Dar aceasta este sutuaţia, în rest pământul este fertil. Poate cel mai mare avantaj de când activez în sectorul agricol este faptul că nu am avut dezastre naturale, nu am avut inundaţii, alunecări de teren, furtuni sau alte calamităţi naturale. Aici aş caracteriza zona Lunca prin faptul că nefertilitatea terenului este acoperită de lipsa acestor fenomene naturale de care ne bucurăm că nu le-am avut. Se cunoaşte că la noi pământul se lucrează mult mai greu decât în alte părţi, majoritatea terenului este în pantă, zona este una deluroasă care îngreunează de multe ori activitatea agricolă.

Rep.: Care sunt activităţile de bază la nivelul comunei în ceea ce priveşte agricultura?

T. V.: Activitatea de bază a gospodăriilor din comună o reprezintă agricultura, în special cultura mare şi zootehnia. Gama de culturi existente este una destul de largă, după anul 1990 peste jumătate din suprafaţă fiind reprezentată de grâu, porumb, orz, ovăz, la care se adaugă plantele de nutreţ, dat fiind faptul că a crescut ponderea zootehniei. Tot aşa de bine s-ar putea cultiva rapiţă, soia, mazăre, sfecla de zahăr, cartofi, culturi cu producţii destul de bune înainte de 1990. Din cauza lipsei utilajelor, aceste culturi tehnice sunt lăsate deoparte, iar gospodarii s-au axat doar pe cultura mare.

Rep.: Cât de mult vă ajută calitatea de inginer agronom în privința administrării comunei?

T. V.: Faptul că sunt agronom mă avantajează din punct de vedere al agriculturii şi al fondului funciar. Am activat în acest sector din anul 1980 în funcţia de inginer, preşedinte de CAP. Consider că stăpânesc destul de bine aceste aspecte, cunoscând pământul din zonă de 36 de ani.

Rep.: Cum a fost producţia agricolă a anului 2016?

T. V.: Din punct de vedere al producţiilor, la noi agricultura este lăsată la mâna lui Dumnezeu. Nu ne putem plânge de producţiile realizate în acest an, producția de păioase fiind bună. Inclusiv la porumb se anunţă o recoltă bună. Practic, noi ne declarăm mulţumiţi de producţiile obţinute, respectiv 6.000 de kilograme pe hectar la grâu, o producţie foarte bună pentru comuna Lunca, apoi 5.000 de kilograme la orz, peste 60 de tone la hectar la siloz, iar la porumb se estimează o producţie între 7.000-10.000 de kilograme boabe pe hectar. Problema cea mare o reprezintă valorificarea producţiei, iar aici întâmpină greutăţi atât fermierii din cultura mare, cât şi cei care activează în zootehnie. La noi, prelucrarea laptelui sub formă de caş este bine reprezentată, dar preţul este unul foarte mic, fapt ce creează probleme în privința profitului. În ceea ce priveşte efectivul de bovine existent pe raza comunei Lunca, depăşim 1.500 de capete, din care vaci cu lapte peste 1.200 de capete. În ultimul timp, a crescut numărul de ovine, sunt tot mai mulţi fermieri care cresc oi. Populaţia care creștea o vacă sau două a început să dispară şi a început să crească numărul micilor fermieri cu efective de 40 de animale, chiar şi ferme cu peste 100 de bovine.

Rep.: Cât contribuie sectorul agricol la dezvoltarea comnunei Lunca?

T. V.: Prin impozitul pe teren pe gospodărie pot spune că stăm bine la colectarea de impozite. În fiecare an ne învârtim în jurul unui procent de 85%, ca atare am şi făcut multe lucruri din bugetul local. Poate alţii vor considera că nu e aşa, dar din bugetul local am reuşit ca în anul 2016 să asfaltăm o porţiune de drum comunal în lungime de doi kilometri. Acum avem o licitaţie pe care am finalizat-o pentru execuţia a încă 1,6 kilometri de asfalt la Sântu. Sper ca până la finalul acestui an să finalizăm această lucrare. În acest an, am reuşit să intrăm în finanţare cu un proiect pentru un drum agricol de aproximativ 10 kilometri pe Măsura 4.3 în satul Lunca, valoarea investiţiei fiind de un milion de euro. Avem un termen de trei luni pentru a definitiva proiectul, după care se va semna contractul de finanţare. Consider că aceasta este cea mai mare investiţie și realizare din acest an. Aşteptăm din moment în moment să ni se comunice rezultatul pentru un alt proiect depus pe Măsura 7.2 pentru asfaltare străzi comunale, un proiect în valoare de un milion de euro. Am reuşit să-l depunem în sesiunea precedentă şi sper ca şansele noastre să fie mari, să putem accesa şi acest proiect.