Sanda Copotoiu: „Conflictul de interese, egalizat cu abuzul”

Preşedintele Comisiei de Etică a Cercetării Ştiinţifice din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu-Mureş, prof. univ. dr. Sanda Copotoiu, a susţinut miercuri, 5 octombrie, prezentarea cu tema „Conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică”. Prezentarea a avut loc cu ocazia conferinţei „Summitul de Integritate pentru Prosperitate”, găzduită de Sala Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş şi organizată de Transparency International România, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, Rotary Club Târgu-Mureş şi Griffiths School Management, prin intermediul programului „Collective Action for Business Integrity”.

Conflictul de interese şi abuzul

Membră a colectivului care a redactat primul document care cuprindea ghidul cu principiile de etică pe baza cărora încă dinaintea anului 2010 funcţiona UMF Târgu-Mureş, prima universitate din România care a avut un Cod de Etică, prof. univ. dr. Sanda Copotoiu a susţinut că indiferent de tipul conflictului de interese, acesta are ca efect abuzul, în diversele lui forme. „Medicul care este supus noilor legi de declarare a conflictului de interese şi felul în care este capabil să conducă în momentul în care nu este onest, un interogatoriu, o anamneză a unei paciente. Probabil că mulţi dintre noi înainte de a conştientiza efectul pe care îl poate avea asupra noastră o sponsorizare de participare la un congres purtam etichete de genul acesta. Definiţia conflictului de interese se cunoaşte foarte bine şi nu este cazul să o descriu. Oricum, conflictul de interese poate foarte bine fi egalizat cu abuzul. În momentul în care eşti într-un conflict de interese, fie poţi să fi abuzat, fie abuzezi de persoana cu care eşti în relaţie conflictuală. S-ar putea ca epoca pe care o trăim în zilele noastre să fie încă cel puţin pe anumite segmente tributară tradiţiei ştiinţifice care înseamnă deschidere, cercetare liberă şi schimb liber de opinie, aşa cum s-a întâmplat acum, în zilele noastre”, a afirmat prof. univ. dr. Sanda Copotoiu.

Oamenii de ştiinţă şi presiunea de a publica

De asemenea, preşedintele Comisiei de Etică a Cercetării Ştiinţifice din cadrul UMF Târgu-Mureş a abordat şi legătura dintre cercetarea ştiinţifică şi presiunea exercitată asupra oamenilor de ştiinţă, atât din punct de vedere al cantităţii articolelor scrise şi publicate, cât şi din prismă financiară, respectiv atragerea de fonduri necesare cercetării. „Din momentul în care medicina a devenit tributară şi dependentă companiilor, industriei farmaceutice, fără de care nu poate exista, indiferent de ce se spune sau nu se spune, nenorocirea face ca pacientul nostru să fi devenit client. Şi în momentul în care un pacient devine client s-ar putea ca unitatea de măsură după care este evaluată activitatea noastră să difere de ceea ce ne dorim toţi. În zilele noastre omul de ştiinţă este încurajat să contribuie la stabilitatea financiară a instituţiei din care provine, este adevărat. Există o presiune nemaipomenită să publici. Cu cât publici mai mult într-o revistă de impact, cu atât eşti mai bine văzut. Există mijloace de a limita frauda ştiinţifică, dar în acelaşi timp angajatorul îţi cere să aduci fonduri, să contribui la dezvoltarea unităţii respective. Din cercetarea medicală se poate şi nu se poate face acest lucru, sau nu se poate face întotdeauna. Conflictul nostru de interese tangibil este legat de relaţia financiară, dar cel intangibil este legat de interesul nostru de a promova. Publici, promovezi. N-o să mă credeţi, dar există o adevărată mafie a publicării şi dacă vă spun că 20% din articolele publicate în „Anesthesia and Analgesia”, un jurnal american reputat, cu un factor de impact impresionant aparţine unui consorţiu de cercetare. 20% nu vi se pare deja că e prea mult? Mie da!”, a menţionat prof. univ. dr. Sanda Copotoiu.