Share
Home / Agricultura / Exemple de bune practici în agricultură prezentate la RALF 2016

Exemple de bune practici în agricultură prezentate la RALF 2016

Romanian Agriculture Leadership Forum (RALF) 2016, eveniment organizat de Boro PR & Communication joi, 11 noiembrie la Athénée Palace Hilton Bucharest Hotel a reunit marii fermieri din ţară şi străinătate, prilej cu care au fost prezentate exemple de bune practice din agricultura românească şi internaţională, exemple şi modele de business, precum şi subiecte de maximă actualitatea pentru agricultură, în context european. dsc_1700“Suntem onoraţi să avem oaspeţi de seamă la această primă ediţie RALF, care îşi propune să devină un forum internaţional de agricultură al României, o întâlnire anuală care să reunească la Bucureşti fermieri români şi fermieri din alte ţări europene în acest an, iar de anul viitor chiar fermieri din America şi Asia. Simpozionul oferă cele mai bune exemple de bună practică şi exemple de succes din agricultura românească şi cea internaţională. Iniţiativa noastră a plecat din convingerea că fermierii români au nevoie şi merită un astfel de eveniment care să le promoveze reuşitele, unde să-şi poată exprima ideile şi care să abordeze subiecte de maximă actualitate într-un context internaţional”, a precizat în deschiderea forumului RALF Bogdan Romaniuc, reprezentant Boro PR & Communication, organizatorul Romanian Agriculture Leadership Forum.

Pekka Pesonen, oaspetele RALF 2016

dsc_1522RALF 2016 a cuprins mai multe sesiuni, printre care „Fermierii și Viitorul Agriculturii”, oaspete fiind Pekka Pesonen din Finlanda, Secretarul General COPA și COGECA, organizaţii care reprezintă interesele a peste 25 de milioane de fermieri. „Acum, mai mult ca oricând, fermierii trebuie fie prezenţi în mod activ la luarea de decizii la nivelul Uniunii Europene, pentru a ne asigura că rolul nostru este recunoscut. Agricultura românească este un actor-cheie pe piața Uniunii Europene, și, ca atare, fermierii și sectorul agroalimentar din România trebuie să-și exprime în mod activ preocupările și să caute soluții împreună cu omologii lor europeni”, a precizat Pekka Pesonen.

dsc_1524Emil Dumitru, Președintele Federației Naționale PRO AGRO a punctat nevoia unei politici agricole menită să ducă la competivitatea fermierilor români. “Constantin Garoflid care a fost Ministrul Agriculturii în perioada interbelică a spus un lucru care este mai actual ca oricând: faptul că România trebuie să treacă de la o politică agrară la o politică agricolă. Este clar că suntem într-o competiţie cu 28 de state member şi trebuie să facem politici publice pe deoparte, să consolidăm exploataţiile, să le menţinem competitive şi, pe de altă parte, să oferim şansa celor care au 3,6 hectare, media unei exploataţii în România să-şi reorienteze activitatea, deoarece cu aşa suprafaţă nu putem face agricultură şi să fim competitori cu colegii noştri din celelalte state membre”, a precizat Emil Dumitru.

Potențial nevalorificat

dsc_1534Printre speakerii sesiunii s-a numărat şi Laurențiu Baciu, Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) care nu i-a menajat pe cei care au pus umărul la nivelul actual al agriculturii româneşti. “Au trecut 26 de ani dintr-o agricultură privată, suntem una dintre agriculturile tinere ale Europei, şi azi constatăm că suntem pe un loc foarte jos în raport cu potenţialul care îl are agricultura românească, loc care, deşi e unul jos, stă datorită unor eroi ai României care prin profesionalismul care îl au şi-au dedicat întreaga viaţă în buna desfăşurare a acestui sector de activitate care este agricultura. Spun eroi pentru că dacă luăm în calcul politicile agrare din cei 25 de ani, trebuia să fim mult mai jos, politici care mai mult ne-au încurcat în a ne desfăşura activitatea, mai mult ne-au încurcat în a performa decât a ne ajuta. Şi aici mă refer la instituţiile statului care practic nu au avut nici măcar o viziune pe o perioadă de cinci ani în ce priveşte dezvoltarea acestui sector, despre care toţi vorbesc, dar de făcut nu face nimeni absolut nimic”, a spus Laurențiu Baciu.

Vocea fermierilor români reprezentată de Dimitrie Muscă

dsc_1548A doua sesiune a fost dedicată fermierilor de success din România, printre care dr. ing. Dimitrie Muscă, Directorul General al Combinatului Agroindustrial Curtici, declarat în anul 2015 “Fermierul anului în România”. “La nivel de mapamond avem parte de o tendinţă de globalizare. Chinezii au cumpărat diferite companii şi tendinţa de globalizare nu o opreşte nimeni. Când ne vor vinde pesticidele două, trei firme care vor spune: acesta este preţul minim sub care nu vă dăm, iar noi nu vom avea ce face. Atenţie la aceşti domni care ne vor calcula şi profitul nostru pentru agricultură, nici nu va mai fi nevoie de contabilitatea noastră pentru că ei ne vor face totul, şi ne vor lăsa o fărămitură. Este un aspect deosebit de periculos pentru care trebuie să fim atenţi”, a menţionat Dimitrie Muscă.

Prezenţă mureşeană la RALF 2016

dsc_1544Printre fermierii prezenţi în cadrul forumului internaţional de agricultură RALF 2016 s-a numărat şi inginerul agronom Alin Sicobean, Preşedintele Societății Agricole „Spicul Sălcud”, printre puţinele, dacă nu singura prezenţă mureşeană la RALF 2016. “Este o întâlnire interesantă cu mulţi fermieri din ţară şi din străinătate care au de oferit multe din experienţele lor, de la care nu avem decât de învăţat, de cum au trecut ei printr-o perioadă pe care noi acum o parcurgem. Preşedintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a fost destul de tranşant la adresa conducătorilor noştri, în vorbele sale stă un mare adevăr asupra situaţiei agriculturii româneşti. „Astfel de întâlniri sunt utile, auzi câte ceva din care poţi trage anumite concluzii, poţi învăţa câte ceva de la mai mulţi fermieri. Poţi împărtăşi din experienţa lor, iar din mai multe păreri cu siguranţă apare o idee bună”, a precizat Alin Sicobean. În ce priveşte acest an agricol, preşedintele Societăţii Agricole “Spicul Sălcud” ne-a declarat că vremea îi dă mari bătăi de cap, în special precipitaţiile din ultima vreme. „Acest an agricol a fost unul extreme de greu în special datorită precipitaţiilor, apoi seceta din perioada august-septembrie. Am semănat rapiţa şi nu ne-a răsărit. Sperăm acum după ploilea astea, dar nu ştiu dacă va intra destul de pregătită pentru iarnă. Acum avem parte, de asemenea, de o toamnă foarte grea și din cauza ploilor nu putem recolta la timp. În calendarul activităţilor agricole urmează recoltatul sfeclei, recoltatul porumbului, chiar şi ceva de semănat la păioase, dar totul depinde de vreme, să ne permită să ne desfăşurăm activitatea în mod normal”, a spus Alin Sicobean.

Fermieri din Anglia, Germania şi Polonia

dsc_1601dsc_1620Printre invitaţii forumului RALF 2016 s-au numărat şi fermieri din străinătate, Tim Hassell Farm Manager, Goodwood Farm, Fermierul Anului 2015 în Marea Britanie şi Ulrich Westrup, fermier din Bissendorf, Germania. Lista invitaţilor din străinătate a fost completată de Radoslaw Nienartowicz din Polonia, Vicepreședinte, CEJA – Consiliul European al Tinerilor Fermieri şi Jeroen van Wijk din Olanda, Președinte al filialei regionale a LTO Dutch Organisation for Agriculture and Horticulture. dsc_1642“Noi reprezentăm viitorul, nu doar pentru că suntem următoarea generaţie a majorităţii fermierilor prin definiţie, ci şi pentru că suntem cei mai sensibili la schimbările care au loc în agricultură şi avem o înţelegere mai profundă asupra celor mai bune practici necesare pentru a găsi o soluţie. Situaţia tinerilor fermieri europeni de astăzi va determina situaţia în care se va afla întregul sector agricol peste 10 sau 15 ani, atunci când aceşti fermieri vor alcătui majoritatea populaţiei noastre agricole europene”, a precizat Radoslaw Nienartowicz.

Rolul jurnalismului agricol

dsc_1663Una din sesiunile forumului RALF 2016 a fost dedicată jurnalismului agricol, unde Markus Rediger din Elveţia, Președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor din Agricultură (IFAJ) a vorbit despre imaginea agriculturii astăzi și despre importanța acesteia în societatea modernă, precum şi despre rolul comunicării în agricultură. „Rolul jurnalismului agricol este important deoarece societatea devine din ce în ce mai urbanizată, cu puţini oameni care au vreun tip de contact direct cu pământul, de aceea, noi ajutăm la construirea unor punţi de cunoaştere şi înţelegere”, a menţionat Markus Rediger.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Ilva Fest, trei zile de arte în mijloc de codru pe Valea Ilvei

Ilva Fest, Festivalul Artelor și Prieteniei cum mai este el denumit, își va derula cea …

Share
Share