Home / Administratie / Colaborarea ATOP – cetăţean, încurajată de Dinu Socotar

Colaborarea ATOP – cetăţean, încurajată de Dinu Socotar

Distribuie

Validat, recent, în plenul Consiliului Judeţean Mureş, în funcţia de preşedinte al Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică (ATOP) Mureş, consilierul judeţean social-democrat Dinu Socotar şi-a propus ca autoritatea pe care o reprezintă să fie o verigă funcţională şi eficientă între cetăţenii judeţului şi principalele instituţii care au responsabilităţi în domeniul siguranţei cetăţeanului şi ordinii publice. Mai multe detalii despre priorităţile preşedintelui ATOP Mureş, în interviul următor.

Reporter: Vă rog să ne faceţi o introducere în ceea ce înseamnă ATOP, o autoritate destul de puţin cunoscută în rândul opiniei publice.

Dinu Socotar: Din păcate aşa e, constatăm că Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică este o instituţie destul de puţin cunoscută. ATOP este o autoritate fără personalitate juridică, care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean, înfiinţată prin Legea Poliţiei, Legea 218/2002, şi pusă în practică aproximativ în anii 2004-2005. Cum spuneam, este o autoritate fără personalitate juridică şi părerea mea este că legiuitorul a dorit să creeze o formă instituţională de cooperare între autorităţile publice locale şi principalele instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei cetăţeanului şi ordinii publice. Din acest motiv, prin lege, din Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică fac parte şase consilieri judeţeni.

Rep.: Cine sunt respectivii consilieri judeţeni membri ai ATOP Mureş?

D.S.: Subsemnatul şi domnii Szabo Arpad, Brassai Zsombor, Ştefan Someşan, Bartha Mihaly şi Eugen Bândea. După cum observaţi, avem reprezentare din tot spectrul politic prezent în Consiliul Judeţean Mureş. De asemenea, pe lângă cei şase consilieri judeţeni, din Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică Mureş mai fac parte comandanţii principalelor instituţii care au responsabilităţi în domeniul siguranţei cetăţeanului şi ordinii publice, respectiv domnii Dumitru Bîltag – comisarul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş, Dorin Oltean – inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş, Tiberiu Adrian Filipaş – inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Mureş şi Valentin Constantin Bretfelean – directorul executiv al Poliţiei Locale Târgu-Mureş. Tot prin lege, din ATOP Mureş mai face parte domnul subprefect Nagy Zsigmond, un reprezentant al Corpului Poliţiştilor, respectiv domnul comisar Traian Gliga, precum şi trei reprezentanţi ai societăţii civile, desemnaţi prin ordin al preşedintelui Consiliului Judeţean: doamna Koreck Maria, domnul Emilian Oltean şi domnul Birtalan Istvan Balazs. Este o îmbinare între reprezentanţii Consiliului Judeţean Mureş şi cei ai instituţiilor care au ca obiectiv siguranţa cetăţeanului şi ordinea publică.

Rep.: Care este mecanismul de funcţionare al ATOP?

D.S.: În cadrul ATOP funcţionăm pe trei comisii, una de coordonare a situaţiilor de urgenţă şi pentru petiţii, una de planificare, stabilire şi evaluare a indicatorilor de performanţă şi una pentru probleme sociale, standarde profesionale, consultanţă şi drepturile omului. Cele trei comisii sunt derivate din atribuţiile ATOP. Legea Poliţiei stabileşte în principiu şase atribuţii pentru această autoritate, respectiv contribuirea la elaborarea planului de activitate şi fixarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă minimali pentru Inspectoratul de Poliţie Judeţean, având ca scop protejarea intereselor comunităţii şi asigurarea climatului de siguranţă publică, sesizarea şi propunerea de măsuri de înlăturare a deficienţelor din activitatea de Poliţie, şi propunerea pentru soluţionare de către organele de Poliţie a sesizărilor care îi sunt adresate. Mai sunt încă trei atribuţii, care se referă tocmai la această problemă pe care noi o considerăm deficitară, respectiv imaginea sau publicitatea activităţilor Autorităţii, mai exact organizarea de consultări cu membrii comunităţii locale şi cu organizaţiile non-guvernamentale cu privire la priorităţile siguranţei persoanei şi ordinii publice, prezentarea unor informări trimestriale către Consiliul Judeţean şi elaborarea unui raport anual despre eficienţa activităţii unităţilor de Poliţie, care este dat publicităţii. E păcat că activitatea ATOP este insuficient cunoscută, deoarece în aceşti ani de funcţionare cred că ATOP a avut o activitate considerabilă, cel puţin în raport cu activitatea altor Autorităţi similare din alte judeţe. Prin efortul ATOP, al Consiliului Judeţean Mureş şi al autorităţilor teritorial-administrative în principal din oraşe şi mai puţin din comune, a fost demarat un program de dotare a Poliţiei cu autoturisme – şi sunt sigur că cetăţenii au văzut acele autoturisme marcate cu ATOP – precum şi pentru efectuarea de reparaţii la Serviciul de Evidenţă al Populaţiei. Ne-am dori ca în anii care urmează să mai avem asemenea activităţi, care ar presupune şi o anumită contribuţie financiară a Consiliului Judeţean dedicată activităţii ATOP.

Rep.: Recent, aţi fost validat într-o şedinţă a Consiliului Judeţean Mureş, în funcţia de preşedinte al ATOP Mureş. Ce vă propuneţi pentru perioada următoare, în contextul în care avem un an de la Colectiv, dar şi un serial zilnic într-un cotidian central dedicat dosarelor cu autori necunoscuţi, deloc puţine, şi în contextul evenimentelor majore la care Jandarmeria asigură ordinea?

D.S.: Înainte de toate fac o precizare. Am studiat legea şi am observat că numai Poliţia are obligaţia de a ne prezenta rapoarte, de a rezolva sesizările şi aşa mai departe, şi mi se pare normal să fie aşa, deoarece Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică a fost creată prin Legea Poliţiei. Nu cred că am avea vreo problemă dacă am solicita un raport de activitate de la ISU sau de la Jandarmi, dar pe actuala lege ei nu au obligaţia să ne furnizeze rapoarte, iar noi nu avem competenţa să le solicităm. Revenind la întrebare, Autoritatea care tocmai şi-a încheiat mandatul a avut un program pe acest an care presupune nişte responsabilităţi teritoriale, un program de audienţe, pe care noi nu dorim să îl schimbăm, mai ales că mai sunt aproximativ trei luni din acest an. Organizăm şedinţe lunare la care sunt invitaţi reprezentanţi ai unor ONG-uri şi instituţiile cu care cooperăm, la începerea şcolii şi a facultăţii au stabilit dispozitive. Fac menţiunea că noi nu avem competenţe asupra măsurilor operative pe care le iau aceste instituţii. Nu avem în acest moment o evidenţă, dar am solicitat şi dorim să facem o evidenţă a unor unităţi de agrement, câte sunt autorizate de ISU…

Rep.: … Şi probabil vă preocupă ideea de a sprijini pentru intrarea în legalitate…

D.S.: Eu venind dintr-un mediu privat, chiar nu sunt adeptul acestor forme de control, gen mergem şi a doua zi îi închidem, deoarece acolo se pierd nişte venituri, locuri de muncă, sunt afaceri care finalmente nu cred că sunt pericol de moarte de pe azi pe mâine. Ele trebuie monitorizate şi găsite modalităţi pentru a-i sprijini să intre în legalitate acolo unde e o problemă. Acum încercăm să evaluăm respectivele lucruri. Spuneam că tot aşa, prin cutuma Autorităţii, avem o competenţă teritorială, cei 15 membrii fiind delegaţi pentru a răspunde de anumite localităţi. Din spusele vechilor colegi, această chestiune nu a prea funcţionat şi mi-am propus să încercăm să reuşim să acoperim cât mai eficient judeţul Mureş, pe responsabilităţi, pe unităţi administrativ-teritoriale.

Rep.: Ce înseamnă răspunderea zonală?

D.S.: Am să solicit colegilor ca până la sfârşitul anului să ia legătura cu fiecare primar şi şef de post de Poliţie din localitatea respectivă, să se prezinte cine este şi în măsura în care au propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii Poliţiei sau au probleme legate de funcţionarea Poliţiei, să se adreseze colegului nostru, iar problemele lor să ajungă la ATOP. De ce? Pentru că aşa vom personaliza legătura cu unităţile administrativ-teritoriale.

Rep.: În acest sens, la un moment dat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Péter Ferenc, declara că se va deplasa în diverse zone ale judeţului pentru a discuta personal cu primarii, pentru a afla de la sursă care sunt problemele comunităţilor respective…

D.S.: Aşa e, şi probabil că aşa cum în activitatea mea se va vedea faptul că provin din mediul privat, în perioada viitoare se va vedea că domnul Péter Ferenc provine dintr-o primărie şi cunoaşte problemele şi din perspectiva primarilor.

Rep.: Există posibilitatea audienţelor la ATOP?

D.S.: Am făcut un program de audienţe şi din păcate până acum au apelat foarte puţine persoane la ATOP prin intermediul audienţelor. Audienţele se fac în ziua de miercuri, în principiu răspund eu de toate audienţele şi sunt „flancat” în fiecare săptămână de câte un reprezentant al fiecărei comisii. Practic, care este rolul audienţei la ATOP? Probabil că cineva care a făcut petiţie la Poliţie sau la Jandarmi şi este nemulţumit de rezultat, poate să meargă la o autoritate civilă, să zicem. Eu încurajez lumea ca în măsura în care sunt probleme, să se prezinte la audienţe.

Rep.: Aveţi şi secretariat?

D.S.: Da, doamna Ileana Mia Nemeş, din cadrul Consiliului Judeţean Mureş. Ne-am dori ca cetăţenii să vină în audienţe, prin intermediul secretariatului, dar şi prin intermediul colegilor care activează în ONG-uri şi care pot duce vestea că sunt audienţe la ATOP şi pot îndruma cetăţenii către noi sau pot veni cu anumite probleme colectate de la cetăţeni.

Rep.: Având în vedere că faceţi parte din generaţia pro-activă a managerilor, vă rog să rememoraţi reacţia ATOP după incidentul neplăcut de la Reghin, când un tânăr a fost ucis de un grup de cetăţeni din Apalina, cât de importantă este prevenţia şi găsirea de soluţii la probleme înainte ca ele să devină fatale?

D.S.: Imediat după acel eveniment tragic de la Reghin, Consiliul Judeţean Mureş a desfăşurat o campanie de informare asupra problemelor iscate de violenţă şi pentru prevenirea violenţei. În activitatea Consiliului Judeţean Mureş aceste probleme nu sunt străine, avem o anumită continuitate în acest sens, şi lucrul cel mai important sub aspectul siguranţei cetăţenilor pe care noi îl abordăm este chiar această zonă, a tineretului.

Rep.: Sunt semnale potrivit cărora comunitatea din Sighişoara doreşte luarea unor măsuri pentru a limita numărul de accidente rutiere, multe dintre ele cu pierderi de vieţi omeneşti, care au loc pe trecerile de pietoni din municipiu…

D.S.: Nu au ajuns aceste semnale la mine, dar comunitatea din Sighişoara este reprezentată direct, îl avem în ATOP pe domnul consilier Eugen Bândea, şi desigur şi primarii au acces la noi. E o problemă a judeţului, dar şi a întregii ţări, şi anume că localităţile aglomerate, mai mari, sunt tranzitate de drumuri naţionale, neexistând şosele de ocolire…

Rep.: În acest context, în anumite zone există, totuşi, soluţii pentru securizarea trecerilor de pietoni din zonele cu unităţi de învăţământ şi în acest sens pe adresa cotidianului Zi de Zi au ajuns numeroase sesizări din partea cetăţenilor…

D.S.: Nu aveam cunoştinţă de aceste solicitări, ştiam de câteva cazuri triste, de accidente pe trecerea de pietoni care au avut loc în Sighişoara. Vom căuta şi vom găsi, cred, şi soluţii, până în momentul înc are va fi construită centura care va defluidiza traficul auto.

Au consemnat Alex TOTH şi Aurelian GRAMA

 

 

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dotări noi pentru școala din Acățari

Distribuie Conducerea Primăriei Comunei Acățari a atribuit, în data de 18 martie 2024, societății Dac …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.