AMR ia poziție față de Raportul Henry Jackson Society

Asociația Magistraților din România (AMR), reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă, în calitate de președinte interimar, ne-a transmis un comunicat de presă referitor la Raportul Henry Jackson Society, întocmit de David Clark. Redăm mai jos comunicatul AMR.

Referitor la dezbaterile din spațiul public, din ultimele zile, accentuate în contextul publicării „Raportului Henry Jackson Society” (intitulat „Luptând cu corupția prin trucuri de infractori: asaltul asupra statului de drept din România”), conținând afirmații vizând o anumită implicare a serviciilor de informații în activitatea magistraților, cu efectul încălcării principiului independenței justiției, AMR subliniază, o dată în plus, pe de o parte, că acest subiect nu este nou și, pe de altă parte, că asociațiile profesionale nu au rămas indiferente față de astfel de dezvăluiri în spațiul public, făcând demersuri repetate, pentru clarificarea situației, în interesul statului de drept, al sistemului judiciar și al cetățenilor acestei țări, încă din anul 2015.
În mod regretabil, însă, aceste demersuri concrete au rămas aproape fără reverberație, atât din partea celor cărora li se adresau, inclusiv celorlalte puteri ale statului, cât și din partea opiniei publice.
AMR amintește, astfel, că, prin adrese, sesizări, comunicate de presă, scrisori deschise a criticat, atât singură, cât și alături de UNJR și APR, în mod punctual următoarele aspecte, cerând lămurirea deplină a situației. Astfel s-a subliniat faptul că în Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare dat publicității la Bruxelles, la 27 ianuarie 2016, nu au fost abordate unele subiecte esențiale ce au preocupat justiția, mai ales în anul 2015, rămase nelămurite, și anume stabilirea măsurii în care există sau nu o implicare a serviciilor de informații în actul de judecată, dar și confirmarea, cu documente, a verificărilor ce trebuiau realizate, pentru întreaga perioadă de la intrarea în vigoare a legii (privind statul magistraților) pentru a se stabili cu certitudine dacă în justiție sunt agenți sau colaboratori ai serviciilor secrete de informații; în comunicatul AMR s-a conchis că aceste elemente reprezintă o dovadă potrivit căreia monitorizării MCV i-au scăpat aspecte importante în examinarea independenței și credibilității sistemului judiciar. De asemenea, s-a arătat faptul că, în data de 25 iulie 2016, s-a publicat pe site-ul Ministerului Justiției un proiect de Hotărâre privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție, așa încât este, în mod justificat, necesar ca MJ să își îndeplinească minima obligație de a lămuri mai multe aspecte și de a răspunde întrebărilor pe care magistrații sunt îndreptățiți să le formuleze (fiind enumerate aceste întrebări). Tot astfel, s-a precizat faptul că CSAT trebuia să declanșeze și să prezinte, într-un termen rezonabil, verificările în ceea ce privește conformitatea declarațiilor date de magistrați, în temeiul prevederilor art. 7 din Legea nr. 303/2004 – potrivit cărora judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii – și, de asemenea, că trebuia luată în discuție, în cadrul ședințelor CSAT, prin raportare la declarația clară dată de un oficial al SRI, măsura implicării exprese a acestui serviciu în actul de justiție, rezumată în menținerea unui interes, a unei atenții constante a SRI până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze.
AMR (Asociația Magistraților din România), UNJR (Uniunea Națională a Judecătorilor din România) și APR (Asociația Procurorilor din România) au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii revocarea Hotărârii Plenului nr. 636/15 inie 2016 – prin care s-a respins sesizarea AMR, UNJR, APR referitoare la punerea la dispoziție a informațiilor transmise de SRI, CSM motivând că acestea au fost clasificate „secrete de serviciu”, stabilind, de asemenea, că afirmațiile făcute de șeful Direcției Juridice din cadrul SRI nu sunt de natură a aduce atingere independenței sistemului judiciar. Plângerea AMR, UNJR, APR, vizând revocarea Hot. nr. 636/2015 a fost respinsă de CSM la 24 august 2015.
În „Memorandumul privind Justiția”, document programatic vizând principalele soluții pentru îmbunătățirea sistemului judiciar, votat de majoritatea covârșitoare a adunărilor generale ale judecătorilor în septembrie-octombrie 2016, s-a avut în vedere, ca motiv concret, și refuzul CSM de a-și îndeplini efectiv misiunea de garant al independenței justiției, inclusiv cu privire la lămurirea interferenței dintre justiție și serviciile de informații, stabilindu-se, la pct. 17, necesitatea publicării de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificării concrete în ce privește existența unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajați/colaboratori/informatori ai serviciilor de informații.
AMR subliniază faptul că, în măsura în care afirmațiile din spațiul public, privind implicarea magistraților în relații profesionale neprincipiale cu reprezentanții ai serviciilor secrete, sunt probate, într-o procedură judiciară finalizată cu o hotărâre judecătorească definitivă, acestea au efect, în egală măsură, nu numai împotriva oamenilor politici, respectiv împotriva celorlalte puteri, ci și împotriva magistraților, precum și împotriva cetățenilor acestei țări care nu fac parte din cele trei puteri ale statului, fiind pusă sub semnul întrebării legitimitatea statului de drept.
Asociația Magistraților din România,
prin președintele interimar,
jud. dr. Andreea Ciucă

Comunicatul poate fi consultat și aici 6-17-Comunicat Raportul HJS