Punct de vedere al AMR asupra OUG de modificare a Codului Penal

Asociația Magistraților din România (AMR) nu a rămas indiferentă față de decizia luată aseară de către Guvernul României. În comunicatul de presă remis redacției de către președintele interimar al AMR, judecătorul mureșean Andreea Ciucă, se arată că: „la ceas târziu a fost adoptată OUG privind modificarea codurilor, în lipsa unei dezbateri reale și în pofida faptului că, astfel cum a notat CSM în avizul negativ, aceste modificări excedează deciziilor Curții Constituționale. În plus, după ce MJ a modificat proiectul OUG, a trimis, ieri după-amiaza, la ora 17, noul proiect, către CSM, pentru un nou aviz, însă nu i-a dat posibilitatea Consiliului de a-și expune opinia profesională, ci s-a trecut direct la adoptarea OUG, cu suplimentarea intempestivă a ordinii de zi a ședinței de Guvern, urmată de publicarea, azi-noapte, în Monitorul Oficial”.

Vă redăm mai jos conținutul integral al punctului de vedere al AMR.

„Asociația Magistraților din România a prezentat, atât în punctul de vedere trimis Consiliului Superior al Magistraturii – ca urmare a demersului îndreptățit al CSM de consultare a instanțelor și asociațiilor profesionale, înainte de a hotărî cu privire la avizul cerut de MJ -, cât și în comunicate de presă, argumentele referitoare la inexistența unei „situații excepționale/extraordinare” care să justifice, prin ea însăși, procedura de urgență și modul netransparent de concepere a actelor normative vizând grațierea și a modificarea Codului penal/Codului de procedură penală, aceste argumente fiind bazate pe necesitatea respectării Constituției, în contextul conținutului expunerii de motive/notei de fundamentare și a conținutului celor două proiecte ale MJ.

AMR subliniază că argumentele prezentate, care nu a

u fost nici inventate – de vreme ce se refereau la îndatorirea de respectare a Constituției și a deciziilor Curții Constituționale – și nici pe lângă subiect, au coincis cu punctul de vedere al doamnei Președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție și cu punctul de vedere al CSM, exprimate în ședința finalizată cu hotărârea de aviz negativ dată pentru ambele proiecte de ordonanțe de urgență.

Prin urmare, deși părea că aceste opinii profesionale înclină balanța înspre o dezbatere transparentă și efectivă, în termenii chestiunilor publice ținând de sistemul judiciar, cu analizarea argumentelor pro și contra, pentru asigurarea unei informări corecte a cețățenilor (acesta fiind rolul dezbaterii publice asupra unui proiect legislativ) – dezbaterea de la MJ, de luni, fiind departe de această finalitate, în condițiile în care a fost concepută și terminată, la repezeală –, la ceas târziu a fost adoptată OUG privind modificarea codurilor, în lipsa unei dezbateri reale și în pofida faptului că, astfel cum a notat CSM în avizul negativ, aceste modificări excedează deciziilor Curții Constituționale. În plus, după ce MJ a modificat proiectul OUG, a trimis, ieri după-amiaza, la ora 17, noul proiect, către CSM, pentru un nou aviz, însă nu i-a dat posibilitatea Consiliului de a-și expune opinia profesională, ci s-a trecut direct la adoptarea OUG, cu suplimentarea intempestivă a ordinii de zi a ședinței de Guvern, urmată de publicarea, azi-noapte, în Monitorul Oficial.

AMR arată, din nou, astfel cum a declarat deja, că opiniile motivate ale magistraților, în chestiuni de interes public, ținând de sistemul judiciar, referitor la care au fost consultați, nu pot fi catalogate, în niciun caz, ca situare de-o parte sau de alta a declarațiilor politicului, decât printr-o interpretare fără temei. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât, fără să nege oportunitatea unei legi a grațierii sau oportunitatea modificărilor Codului penal/Codului de procedură penală – în limitele deciziilor Curții Constituționale care, apropo de „urgența” de azi-noapte, au fost pronunțate în octombrie 2015 (referitor la conflictul de interese) și în iunie 2016 (referitor la abuzul în serviciu) – și fără să nege abilitarea organului legiuitor de a adopta „legi” în aceste materii, AMR a prezentat deficiențe clare, privind nerespectarea Legii fundamentale și a deciziilor instanței constituționale care nu pot fi trecute cu vederea decât dacă statul de drept este doar un moft.

De asemenea, AMR a subliniat faptul că pe parcursul ultimilor ani, magistrații au fost consultați în mod constant, în privința proiectelor actelor normative (de către CSM, MJ, Senat), inclusiv ale Codului penal și Codului de procedură penală, demers în deplin acord cu jurisprudența CEDO (a se vedea cazul-școală Baka împotriva Ungariei), pe care nu trebuie să o cităm numai atunci când ne convine. Curtea EDO a reamintit că, în privința chestiunilor de interes public, ținând de buna funcționare a sistemului judiciar, chiar dacă declarațiile au implicații politice, judecătorii nu pot fi împiedicați să se implice în dezbaterea pe aceste subiecte (în cauză fiind vorba inclusiv de amendamente la Codul de procedură penală).
În fine, în discursul de deschidere a anului judiciar, rostit în 27 ianuarie 2017, președintele CEDO, Guido Raimondi, a spus că dacă judecătorii sfârșesc prin a le fi teamă să își exprime opiniile în exercițiul funcțiunii lor, aceasta va duce, inevitabil, la o slăbire sau chiar la dispariția uneia dintre bazele democrației”.