Derapajele democrației reliefate de Giordano Altarozzi

Prezent la lansarea cărții ”Urbanismul Imperiului Roman reflectat în lecțiile de istorie” semnată de profesoara Székely Hajnal, conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultății de Științe și Litere din cadrul Universității ”Petru Maior” din Târgu-Mureș, a vorbit studenților prezenți miercuri, 7 februarie la Biblioteca Universității ”Dimitrie Cantemir” despre contextul actual al democrației la nivel mondial, în cadrul prelegerii ”Democrația încotro?”.

”Rolul istoriei în societate, astăzi este aproape nesemnificativ. Am mai afirmat și cu alte ocazii că trăim într-o epocă post marxistă, postcomunită, în care totuși regăsim o mare victorie a gândirii marxiste. Materialismul nu a dispărut odată cu comunismul, el continuă să existe în zilele noastre, orice măsură, orice proiect pe termen lung este gândit în funcție de venitul economic, adică de bani, adică de elemente materiale, nicidecum de ce poate să aducă un profit cultural, în sensul mai amplu al cuvântului cultură, nu doar ca educație, ci și de creștere a omului. Toate acestea se leagă desigur și de un sistem democratic”, a precizat conf. univ. dr. Giordano Altarozzi.

”Există un risc de alunecare spre forme nedemocratice”

Printre temele dezbătute a fost și cea legată de șicanele evoluției unei democrații existente în cazul unor state în care democrația are rădăcini adânci. ”Democrația, chiar dacă ea este consolidată la un moment istoric, rămâne întotdeauna un sistem politic extrem de firav, care se poate păstra precum un joc de echilibristică. Acest fenomen există întotdeauna în orice regim democratic. Oricât ar fi el de consolidate, există un risc de alunecare spre forme nedemocratice, nu neapărat de dictatură totalitară, dar oricum spre forme de sisteme politice nedemocratice. Riscul acesta crește în democrațiile consolidate cum este cea americană în momentul în care scade nivelul de atenție, în momentul în care apar tensiuni sociale la care forțele politice, cele tradiționale, nu reușesc să facă față. Aici vorbesc de momentul în care nivelul de educație al cetățenilor scade, nu doar de educație ca și noțiune, și aici vorbesc de educație în sensul cel mai amplu”, a precizat decanul Facultății de Științe și Litere din cadrul Universității ”Petru Maior”

Dezvoltarea profesională vs dezvoltarea umană

Giordano Altarozzi a punctat rolul dezvoltării umaniste a cetățeanului, unde rolul istoriei ca materie predată la modul realist are un factor determinant. ”Foarte mult se merge, nu știu dacă e ceva dorit sau nu, spre o educația bazată mai mult pe noțiune, și mai puțin aș îndrăzni să spun, ”umanistă”, centrată pe dezvoltarea omului, nu pe dezvoltare profesională, ci pe dezvoltarea sa umană, cu tot ceea ce înseamnă educația unui cetățean. În România, știm prea bine cum sunt orele de istorie, la nivelul de o oră pe săptămână. Nu mai vorbesc de limbile clasice, latina, greaca. Unii consideră că sunt limbi moarte, la ce ne folosesc, pentru că nimeni nu le mai vorbește? Dar cu limba trece și civilizația, și trece tocmai conștiința unei evoluții de foarte lungă durată. Noi, într-adevăr suntem moștenitorii Romei. Din foarte multe puncte de vedere suntem moștenitorii civilizației clasice, nu doar din punct de vedere lingvistic, și cu siguranță nu din punct de vedere genetic. Dar suntem moștenitorii culturii clasice din punct de vedere spiritual, a acelor valori pe care astăzi nu mai punem niciun fel de lumină. Învățământul uman dispare, folozofia nu se mai face în școli. Mă confrunt cu această problemă cu studenții mei, care vin pe băncile universității și le vorbesc despre Machiavelli, dar habar nu au cine a fost acesta, nici măcar nu i-a auzit numele. Nu cunosc cine a fost Aristotel, Platon, ce să mai vorbim de cine au fost marii părinți ai patriei române. V-ați cruci dacă ați ști ce răspunsuri îmi dau despre Tudor Vladimirescu sau despre Nicolae Bălcescu, sau chiar despre Carol sau Alexandru Ioan Cuza”, a spus Giordano Altarozzi.

Fără să fie adeptul teoriilor conspirative, Giordano Altarozzi este ferm convins că formele de derapaj ale democrației actuale sunt doar un fenoment de moment, nicidecum rodul unor construcții elaborate. ”Nu știu dacă este un desen trasat de cineva, ar fi o teorie a conspirației, nu sunt partizanul unor astfel de idei, dar dacă este un scenariu de a ține cetățenii la un nivel de dezvoltare personală, de educație minimă, de a-i transforma în niște aparate productive, care trebuie să producă bani și atât, dacă este un efect pervers, sau dacă este un moment istoric. Sper totuși să fie vorba de a doua variantă, astfel mai avem o șansă de a ne redresa, șansă pe care nu știu dacă o vom mai avea. Așa cred că se explică și succesul lui Donald Trump, și nu numai, a unor lideri populiști din întreaga lume”, a subliniat Giordano Altarozzi