Challenging Tomorrow, cu focus pe educație, la TEDx Târgu Mureș

Tema celei de a treia ediții a conferințelor TEDx Târgu Mureș, Challenging Tomorrow, a fost aleasă de organizatori pentru a încerca să afle care sunt și ce presupun provocările viitorului nu foarte îndepărtat și pentru a afla cum putem crea sau contribui la o societate care să ne răspundă așteptărilor și dorințelor. Cei care au vorbit anul acesta pe scena Teatrului Studio al Universității de Arte, deși au avut abordări diferite și vin din medii profesionale diferite, în mare majoritate direct sau implicit au identificat educația, în diferite forme și tipuri, drept una dintre provocările esențiale pe care le întâmpinăm și în prezent și care ne așteaptă și mâine.

De la dezvoltarea comunității locale, interdependentă de ofertele și serviciile sistemului de învățământ, la educația alternativă prin dezvotarea competențelor digitale, la incursiuni în experiențele celor care au cancer, la absurditățile prin care am trecut cu toții în cei 12 ani de învățământ preuniversitar, la reimaginarea procesului de predare și până la tehnici de dezvoltare personală și/sau spirituală, aproape tot ce s-a vorbit și discutat la ediția din 2017 a TEDx Târgu Mureș a (re)pus în discuție, punctual, felul în care înțelegem educația.

Conferința a debutat cu o discuție între omul de afaceri Dan Mașca și Johann Stan, organizatorul și inițiatorul TEDx Târgu Mureș. Discuția care durat puțin mai mult de 20 de minute s-a învârtit în jurul unei teme mari: dezvoltarea comunității locale, fiind atinse, apoi subiecte particulare de la startup-uri civice, la situația școlilor și a universităților, până la inovație, atât în mediul privat cât și în cel academic. De asemenea, Dan Mașca a vorbit despre facilitățile pe care le oferă sau nu orașul.

Sistemul de învățământ și implicarea civică

„A fost o căutare continuă și în momentul în care ești în spațiul public, normal că încerci să iei inițiativa și să încerci să faci o școală ca afară pentru fiul tău. Nu ai reușit, a trecut, are deja 16 ani, nu are o școală ca afară, din contra, are o școală mai proastă decât tatăl lui acum treizeci de ani”, a spus Mașca. Acesta a continuat prin a ne explica faptul că a renunța, chiar dacă nu ai reușit, nu e o variantă. „Până la urmă asta este, nu iese ceva, știi bine, mâine încercăm din nou, începem din nou”.

„Dacă în zona privată ne-am construit fiecare o carieră de succes, viața noastră nu este doar că mergem la serviciu. Pentru că până la urmă la serviciu se duce și măturătorul de stradă, care lucrează pe salariul minim, se duce și primarul, se duce și șeful de la E-on, se duce și programatorul. Ce faci după servici? Faci ce faci tu aici, organizând TEDx, sunt alții de la fundații care fac diferite lucruri, dar comunitatea aceasta are nevoie ca odată la patru ani să-și aleagă reprezentanții care să pună cap la cap ce fac antreprenorii, profesioniștii, seniorii – pensionarii care au muncit poate o viață întreagă în comunitate și acum au nevoie de o bătrânețe cât mai bună”, a continuat Mașca.

Apoi, a făcut o comparație între industria confecțiilor textile și cea IT, deplângând faptul că „doar 5% din IT-ul din România creează produse. Este dureros să continui toată viața să fi o forță de muncă și este dureros să ai cunoscuți ca Johann care te întreabă: n-ai ceva de patentat că m-aș bucura ca la mine, la EPO (Oficiul European pentru Patente n.r.) la Haga, să pot să analizez și un proiect venit din Târgu Mureș de la oameni care vor să patenteze.”

„Nu te oprești doar la copilul tău”

După aceea, pornind de la cazul unui părinte al unui copil din Suceava care-l contactase pe mail, cerându-i ajutorul pentru că fiul său crease un joc pentru mobil, a trecut la reliefarea lipsei de sincronizare între cerințele unui loc de muncă și condițiile de studiu oferite în școli și universități. „Noi facem aplicații pentru liderii mondiali în domeniu și copii la școală nu au calculatoare dotate cu tablete cu creion. Pe lângă acuarelă și creionul cu cărbune să învețe să deseneze digital”.

În continuare a vorbit despre înființarea Partidului Oamenilor Liberi și despre demersurile făcute cu succes pentru shimbarea legislației referitoare la înființarea partidelor politice.
„Nu te oprești doar la copilul tău, care dacă a terminat școala, gata a plecat și nu te mai interesează. Trebuie să te intereseze pentru că tu rămâi, trăiești în continuare în oraș. Ai nevoie de oameni care să vină după tine din școală și care să vină de la școli de afară sau alții care ar putea să se întoarcă”, a spus Dan Mașca.
Discuția a mers mai departe în același registru, cu treceri de un subiect la altul sau cu paranteze care au dus la revenirea la subiecte discutate anterior. În ultima parte a intervenției sale Dan Mașca a subliniat importanța ca în oraș să apară cât mai multe stratup-uri civice și că este dispus să ajute, în primul rând, prin consiliere dezvoltarea chiar și a proiectelor care l-ar concura.

De ce contează aptitudinile digitale?

Primul speaker care a urcat pe scena Teatrului Studio în seria clasică a conferințelor TEDx a fost David Timiș. Fost delegat de tineret al Romaniei la ONU, în perioada septembrie 2015 –septembrie 2016, David Timiș este Growth Engine Manager la Google și coordonează Atelierul Digital. De asemenea, este un membru activ al Global Shapers Community, o rețea de tineri lideri din toată lumea interesați să contribuie pozitiv la dezvoltarea comunităților din care fac parte și a societății în general.

De ce contează aptitudinile digitale? Cu această întrebare și-a început David Timiș discursul în limba engleză. Răspunsul: pentru a putea beneficia de toate oportunitățile oferite de internet trebuie să ai abilitățile digitale necesare. Apoi, ne-a vorbit despre cum a ajuns să lucreze la Google datorită unui anunț postat pe un site de socializare. Înainte, făcându-ne un scurt istoric al primelor întâlniri cu calculatorul, internetul și rețelele de socializare, a punctat că deja din liceu a început să profite „cu ambele mâini” de oportunitățile oferite de/prin mediul online. În continuare ne-a vorbit despre necesitatea alfabetizării digitale și despre trei dintre activitățile de bază facilitate prin aceasta: comunicarea și colaborarea, găsirea și evaluarea critică a informației.

„Acesta este un paradox, pentru că luând în considerare faptul că trăim într-o lume în care șomajul este mare, vezi situația din Grecia, Italia, Spania, totuși sunt multe companii care au posturi vacante”, a spus David Timiș, după ce înainte afirmase că sunt foarte multe locuri de muncă neocupate deoarece nu sunt suficienți candidați cu abilitățile digitale solicitate. „Există o nepotrivire între ceea ce oferă piața muncii prin calificările pe care le au oamenii și nevoile pe care le au companiile”. „În viitor, în Europa, pentru aproxitiv 90% dintre locurile de muncă va fi nevoie de aptitudine digitale”, a adăugat David Timiș.

„Singura soluție, din punctul meu de vedere, este ca țările să-și echpeze toți cetățenii cel puțin cu cunoștințe și aptitudini digitale de bază”, a spus David Timiș, menționând că altfel țările europene nu vor reuși să țină pasul cu celelalte țări puternice și/sau emergente din lume. În această idee a încris și proiectul celor de la Google dedicat facilitării alfabetizării literare, din care face parte, în România, și programul Atelierul Digital.

Atelierul Digital

Inițial, Growth Engine s-a adresat antreprenorilor. „Ne-am gândit că ajutând antreprenorii să-și digitalizeze companiile este cel mai ușor mod de a ajuta economia să crească. După cum știți IMM-urile sunt motorul de creștere economică al oricărei țări”, a explicat David. Apoi, atenția celor de la Growth Engine s-a îndreptat și asupra generațiilor mai tinere, asupra celor dintre care vor porni viitorii antreprenori. „Și sunt foarte mândru că acum, după doi ani de când am început programul, am inclus și studenți”.

Atelierul Digital este o platformă educațională dezvoltată de Google care pune la dispoziție oricui gratuit o serie de cursuri introductive în e-marketing. Potrivit lui David Timiș aproximativ 50000 de mii de persoane au beneficiat de cursurile Atelierului Digital, atât prin programele propuse studenților în universități (și în Târgu Mureș) cât și prin accesarea individuală a platformei. „Probabil, acest număr nu vi se pare foarte mare, dar dacă ne gândim că reprezintă o concime din numărul studenților din România, pentru noi a fost ceva „uriaș”, când am reușit să atingem numărul acesta în vara trecută”, ne-a spus David.

Voi scrie, pe scurt, în zilele următoare și despre celelalte discursuri de la TEDx Târgu Mureș 2017. Au mai vorbit: Florina Pop, psiholog clinician specialist la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță”, Marius Mariș, absolvent de liceu, Iulia Oprea, Gestalt Coach și headhunter, Lawrence Warry, instructor de aikido și facilitator Samurai Game, și Maurice Zondag, happiness coach.

Pe lângă discursuri, organizatorii ne-au mai propus câteva surprize, una dintre cele mai plăcute fiind aducerea lui Horațiu Varga, care ne-a spus povestea Ambulanței Samaritanus în Târgu Mureș, dar ne-a povestit și despre cum s-a născut ideea „samaritenilor” în Berlin. În aceeași idee, într-unul dintre cele două videoclipuri TED proiectate Eli Beer, fondatorul United Hatzalah, a vorbit despre cum a reușit să revoluționeze acordarea primului ajutor în situații de urgență cu ajutorul unor echipe de voluntari care veneau în ajutorul oamenilor până să ajungă ambulanțele. Pe lângă, eficiența voluntarilor, impresionant a fost și momentul în care a povestit cum dorința de a salva vieți nu s-a împotmolit din cauza conflitelor dintre palestinieni și evrei, ba chiar a reușit să-i facă pe oameni să treacă peste eventualele bariere religiase, culturale și etnice, programul dezvoltându-se și în zonele din Israel locuite de arabi, ajungându-se la situații în care evrei acordau primul ajutor unor arabi și invers. În al doilea video proiectat, Hans Rosling ne-a luat cu el într-o incursiune în povestea impactului „magic” al mașinii de spălat în societate și, mai ales, în viața femeilor.