Share
Home / Invatamant / TEDx Târgu Mureș. Marius Mariș: „Cum să facem școala cool?”

TEDx Târgu Mureș. Marius Mariș: „Cum să facem școala cool?”

Marius Mariș a avut unul dintre cele mai apreciate discursuri la TEDx Târgu Mureș și, probabil, momentul care a prins cel mai bine la publicul aflat în sala Teatrului Studio, sâmbătă, 10 februarie. Marius Maris e din Cluj-Napoca și după ce a absolvit liceul și-a luat BAC-ul și și-a luat și o pauză de la sistemul de învățământ. Și-a început propria afacere încă din liceu și a dezvoltat platforma IXperiment, un accelerator de startup-uri prin care încearcă să-i ajute pe elevi să-și dezvolte ideile antreprenoriale. În plus, deși a ales să nu urmeze imediat după liceu cursurile unei facultăți, a folosit timpul acesta pentru a realize o analiză a sistemului educațional preuniversitar și a venit chiar și cu câteva idei și metode de a schimba învățământul public din interior.

De ce? Și cum o facem cool în 12 pași

Marius și-a împărțit discursul în 12 segmente, 12 întrebări, 12 probleme aferente fiecărui an de școală. „Am venit în fața voastră ca un simplu absolvent de liceu”, ne-a spus la început, explicându-le că la motivate o singură întrebare „de ce?”, de la care se desprind o serie de multe alte întrebări.„Sunt multe întrebări care după 12 ani de școală mi-au rămas în minte, care mă frământă. Și am spus că nu pot să merg mai departe până nu-mi răspund la întrebările respective. Le putem numi 12 moduri de a reforma sistemul educațional public prin dezvoltarea activă a perspective de învățare cu scopul de a… (aici a vorbit foarte repede n.r.) sau cum să facem școala cool în 12 pași”.

„Trebuie să destandardizăm învățământul”

„Cred că modul de plecare pentru un sistem educațional bun este modul în care învățăm, în care asimilăm educația”, a afirmat Marius. „Nu există un mod bun de a învăța, modul perfect e pentru fiecare în parte și cred că fiecare professor trebuie să-și dea seama. Trebuie să destandardizăm învățământul. Să ne dăm seama că nu putem să învățăm zece copii în același mod”, susține Marius Mariș.

„De ce trebuie să învăț asta?”

„Cred că toți care am trecut prin școală am ajuns să ne întrebăm: de ce trebuie să învăț asta? Care este rolul materiei pentru mine. Cred că ar trebui să începem să diversificăm materiile”, ne-a spus Marius.
Apoi, a ajuns în clasa a III-a, când ne-a povestit că învățătoarea la certat pentru prima dată: „Marius, te rog frumos să nu mai vorbești cu Adela?”. Și, așa, a ajuns la o nouă întrebare. „De nu-i bine să vorbești la oră?”. „Lucrul ăsta ne închide și distruge poate cea mai importantă dintre abilitățile secolului XXI – abilitatea de lucru în echipă. Ni se spune că dacă vorbim în timpul orelor înseamnă că trișăm, că furăm. De ce să privim lucrurile așa, de ce să nu punem accentual pe colaborare pe lucrul pe proiecte”.

Următorul punct atins a fost evaluarea standardizată. Marius consideră că nu este tocmai cea mai bună idée ca elevii să primească toți același tip de teste. „Cred că lucrul acesta ar trebui să înceteze pentru că fiecare copil are un pachet de skill-uri diferite”.

Ghiozdanul

Pe când a ajuns în clasa a IV a constatat că ghiozdanul începea să cântărească ceva. „Vin acasă de la școală, trântesc rucsacul pe cântar – 6 kilograme! (…) Cu fiecare an care trecea se mai adăuga un kg de culegeri în rucsacul meu”. „Avem o aplicație care ne poate arăta cum să slăbim alea zece kilograme, dar încă avem alea zece kg de cărți în spate. Și copiii încă stau aplecați în drum spre școală și au toată informația de care au nevoie la buzunarul din spate. Trebuie să adoptăm tehnologia în școli”, susține Marius. „Cât de greu este să transpui manualele care deja sunt făcute în model digital, doar că sunt tipărite, pe o tabletă?”

Sistem public de învățământ sau misiune imposibilă

Ne-a povestit, apoi, cum într-a V-a a fost nevoit să împartă o bancă cu alți doi colegi. „Și mă întrebam de ce trebuie să stăm trei înghesuiți într-o bancă? Mai târziu am aflat că problema nu era că nu erau destule bănci, problema era că avem prea multe bănci”, ne-a spus, în ideea că numărul elevilor dintr-o clasă este prea mare și că unui professor îi este practic imposibil să-i acorde suficient timp fiecărui elev. „Putem să-l numim sistem public de învățământ sau misiune imposibilă”.

Ședința cu părinții

„Și am ajuns în clasa a VI-a și am luat primul 6 la fizică, urma ședința cu părinții!”, ne-a spus Marius, apoi a vorbit despre frica pe care o au elevii ca părinții să nu afle despre notele mici. Frică pe care o consideră nefondată. El a identificat problema în relațiile cu doar două sensuri: elev-profesor, elev-părinte, părinte-profesor. „Doar când toți cei trei o să se conecteze și o să lucreze împreună, lucrurile o să meargă bine”, susține Marius. Ideea cu care a venit este de a face ședințe comune.

Olimpiade și coringenți

„Îmi plăcea să merg la olimpiade și la concursuri. Sunt o fire competitivă, dar în momentul când am pierdut, din ciuda mea mă întrebam care-i rostul să merg la olimpiadă. Și, acum, îmi dau seama că de fapt chestia asta cu olimpiadele e o tipologie a României și a țărilor balcanice în general. Avem cultura asta a vârurilor. O clasă bună, nu e o clasă care are 30 de copii buni, o clasă bună îi o clasă care are un olimpic național și trei corigenți. Olimpicul compensează”.

Școala altfel

Prima întrebare aferentă claselor de liceu pe care ne-a împărtășit-o Marius a fost: „oare de ce nu au intrat mai mulți elevi de la țară la liceu meu?”. „Am fi ipocriți să spunem că sistemul educațional oferă șanse egale tuturor copiilor!”, a afirmat Marius, considerând că una dintre probleme este faptul că profesorii fug de zonele rurale. „A fost introdus atât de prost la nivel local!”, a spus Marius Mariș despre programul Școala Altfel.

Apoi, ne-a vorbit despre programul pe care îl consideră prea lung. „Elevii stau 7 ore în bănci (…) apoi în ultima oră de la 14.00 la 15.00, întrebăm elevul: de ce nu poți să fii atent?!” Marius crede că cel mai bin ear fi ca orele să înceapă la ora 10.00.

În clasa a IX-a, „web design”, în a XII-a – examenul maturității

„Cât de tare! Facem web design!”, dar „ora de web design s-a transformat într-o altă oră de informatică în care făceam variante pentru Bac”. „Cred că-i foarte important să vedem dincolo de chestia asta (…) Se spune că avem opțiunea să ne alegem opționalele, dar în realitate opțiunea aceasta nu există – e doar iluzia unui sistem liberal”.

A venit Bac-ul. „Îmi dau seama că nu e un examen atât de greu, mai greu e ce urmează să fac. (…) cât de tare a fi să implementăm un program de orientare în carieră în școli. Cât de tare ar fi ca tinerii să nu mai schimbe trei facultăți în trei ani!”

Marius ne-a explicat că în „al 13-lea an” și-a luat o pauză tocmai pentru că nu știa ce vrea să facă după cei 12 ani.

Foto: Bereczky Sándor

Share

One comment

  1. Îmi pare rău să o spun , dar sunt doar lucruri generale, cunoscute de zeci de ani, gen să vorbim sau nu la ore, să nu avem un ghiozdan greu, deşi unde ghiozdanul este greu părinţii sunt cei care-l duc şi copiii sunt aduşi, respectiv duşi acasă de la şcoală, sau tradarea diferenţiată a elevilor. Adoptând un astfel de sistem, propus de mulţi alţii nu facem decât să transformăm orele de la şcoala în tot felul de discuţii care nu sunt neapărat legate de materia ce trebuie parcursă. Efectul se vede la ex. de bac şi admitere la univesităţi unde vor intra cei care s-au pregătit serios. Spiritul antreprenorial trebuie cultrivat în şcoală, dar nu înseamnă totul. Degeaba ai manager bun în spital dacă medicii sunt prost pregătiţi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Comunicat de presă. Prof. univ. dr. ing. Vasile Boloş – 70

Prof. univ. dr. Vasile Boloş s-a confundat şi se confundă şi azi cu existenţa Universităţii …

Share
Share