O nouă proiecție în cadrul Istoria filmului maghiar la Târgu Mureș

Seria de proiecții de filme din cadrul proiectului Istoria filmului maghiar continuă la Universitatea de Arte. După prezentarea cu succes a filmelor Pribegii și Domnul profesor Hannibal în cadrul Zilelor Filmului Maghiar de la începutul lunii martie, prezentăm următorul film din această serie: Sarajevo, regizat de Ráthonyi Ákos în anul 1940. Filmul va fi proiectat la Universitatea de Arte din Târgu Mureș (str. Köteles Sámuel nr. 6), duminică, 26 martie, la ora 19.00, şi va fi subtitrat în limba română. Intrarea este gratuită.

Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București împreună cu Universitatea de Arte din Târgu Mureș, U.D.T.M. – MADISZ județul Mureș, Asociația Culturală K’Arte și Arhiva Naţională și Institutul de Filme din Ungaria (MaNDA) a inițiat seria de proiecții cu titlul 120 de ani de Istoria Filmului Maghiar. Seria cuprinde 11 filme care se proiectează şi la Târgu Mureș şi prezintă câte un regizor de renume sau câte o epocă cinematografică importantă din istoria filmului maghiar.

„Filmul este o raritate a cinematografiei dinainte de 1945, pentru că abordează într-un mod surprinzător de îndrăzneţ şi cu exigenţă o tematică foarte gingaşă: vâltoarea, tensiunea, prejudecăţile, suspiciunile numeroaselor naţiuni de pe teritoriul Ungariei dinainte de Primul Război Mondial. În film suntem martorii unei povești de dragoste care începe la defilarea festivă organizată în cinstea lui Franz Ferdinand la Sarajevo, poveste care servește la o introspecție în societatea europeană la început de secol XX.

Filmele artistice maghiare pe tema Primului Război Mondial luptă pentru atenţia spectatorilor în spatele frontului, nu pe front. Din peliculele maghiare care evocă Primul Război Mondial aflăm mai puţin despre război în sine, însă vorbesc mult mai mult despre istoria cinematografiei. Războiul este mai degrabă un pretext pentru probleme sentimentale sau pentru desluşirea secretelor sufletului omenesc. Cel mai bun film al epocii, pe tema Primului Război Mondial, este Sarajevo, de Ráthonyi Ákos. Este un film dur şi din punctul de vedere al temei: situaţia beligerantă influenţează şi în fond soarta femeii maghiare care se zbate între dragostea pentru logodnicul ungur şi pictorul rus cunoscut în ultima clipă dinaintea căsătoriei. În faţa logodnicului se dă de gol prin descrierea vizitei moştenitorului de tron ca fiind un eveniment frumos şi memorabil. Pentru că în loc să fie la primirea alaiului princiar, îşi petrece ziua cu noua sa dragoste. Celelalte momente ale războiului, recrutările, rănirile, prizonieratul, evadările însoţesc întâmplarea în fond psihologic. Un aspect important în ce priveşte forma este faptul că personajul negativ este arătat totdeauna dintr-un unghi oblic, ba chiar la un moment dat, când intră în scenă unghiul de filmare se schimbă treptat. Pelicula conţine însă imagini şi mai sofisticate. Sarajevo este un film profund psihologic, care evocă atmosfera şi figurile marilor romane ruseşti ale secolului al XIX-lea, şi care nu necesită prelucrare hollywoodiană, pentru că satisface pe deplin cele mai stricte cerinţe ale genului de melodramă”, scria despre film Gelencsér Gábor în 2014.

Interesant în acest film este faptul că, prezentând diferite popoare europene, caracterele sunt internaţionale, şi totuşi cu toţii vorbesc limba maghiară şi se înţeleg perfect din punct de vedere lingvistic (nici scenograful şi nici regizorul nu au simţit nevoia ca personajele să vorbească în limbile lor, în vederea prezentării mai fidele a caracterelor). Din punctul de vedere al tematicii şi al viziunii, istoricii de film aseamănă Sarajevo de Casablanca, şi-l menţionează ca un predecesor al acesteia din urmă: în triunghiul amoros bărbatul părăsit ajută pe îndrăgostiţi să ajungă acasă.

Această peliculă este cel mai bun film realizat înainte de 1940 pe tema Primului Război Mondial, dar şi cel mai bun film pe această temă din istoria cinematografiei maghiare. Experienţa vie a monstruozităţilor celui de-al Doilea Război Mondial şi trauma produsă în sufletele oamenilor de această deflagraţie i-a făcut pe cineaşti să uite un timp de problematica Primului Război Mondial.

Ráthonyi Ákos (regizor, producător; 1909 Budapesta – 1969 München) în 1927 pleacă la Londra, devenind actor şi regizor secund la British International Pictures. În 1929 se mută la Hollywood unde lucrează la Fox, apoi la Paramount. Se mută la Paris unde lucrează ca regizor secund al lui Korda Sándor (Alexander Korda), iar în 1933 este angajat de firma americană RKO în calitate de scenarist. În 1935 se întoarce în Ungaria şi în iunie 1936 înființează, împreună cu Engel György firma Focus Film Kft., apoi în 1937 firma Objectiv Film. Până în anul 1947 regizează şi produce filme în Ungaria, apoi se mută în Germania de Vest, unde regizează până la sfârşitul vieţii.

Din 1936 regizează o serie de comedii de mare succes, în rolul principal fiind în cele mai multe cazuri soţia sa, Tolnay Klári (A hölgy egy kissé bogaras, Egy csók és más semmi, A szerelem nem szégyen, Katyi, etc.), iar în 1943 a doua sa soţie, Pelsőczy Irén (Jómadár, Anyámasszony katonája, Muki). În 1942 regizează două filme în Italia, ale căror scenografie sunt scrise tot de el (Una volta alla settimana, La fortuna viene dal cielo). După cel de-al Doilea Război Mondial Ráthonyi mai regizează un film în Ungaria: Aranyóra, iar după emigrare în RFG toarnă mai multe comedii (Angyal es¬télyi ruhában, Kedves szélhámosnő). În ultimii ani regizează filme erotice (Szűz másodkézből, Vetkőzz le, baba!).