VIDEO. Adio pescuit în Bezid? 98% din lac, evacuat pe Apa Sâmbetei

Din 15,5 milioane de metri cubi de apă, Acumularea Complexă Bezid va rămâne după data de 20 aprilie, în cel mai optimist caz, cu un volum de doar 280.000 de metri cubi de apă. Motivul golirii lacului îl reprezintă prăbuşirea unui tronson din pasarela care face legătura la turnul de manevră al Acumulării Complexe Bezid. Reprezentanţii Administraţiei Bazinală de Apă (ABA) Mureş – instituţia care administrează obiectivul aflat la circa 2 kilometri de oraşul Sângeorgiu de Pădure – susţin că se depun eforturi pentru ca pescuitul în apele lacului să revină la normal din toamna acestui an. În schimb, ecologistul Kovrig Zoltán este de părere că deşi incidentul va avea efecte serioase asupra ecosistemului din zonă lacul Bezid va supravieţui.

Tronson din pasarelă, prăbuşit în lac

13 februarie 2017. Un incident înregistrat de camerele de supraveghere a ABA Mureş surprinde momentul în care un tronson din respectiva pasarelă se rupe în două, din senin, şi se prăbuşeşte în apele lacului. „În 13 februarie, la ora 11.30, unul din tronsoanele pasarelei pietonale care leagă corpul digului de la Acumularea Complexă Bezid cu turnul de manevră care se află în lac s-a prăbuşit. Pasarela respectivă are în jur de 80-90 de metri, iar o grindă de beton de aproximativ 20 de metri, de 20-24 de tone, pur şi simplu s-a prăbuşit în gheaţa care la momentul respectiv avea 30 de centimetri. Camerele noastre de luat vederi au surprins acest aspect. Din punctul nostru de vedere, al Administraţiei Bazinală de Apă Mureş, care suntem administratorul acestui obiectiv care este patrimoniu public de interes naţional, cel mai important lucru este că acumularea a rămas funcţională. După ce s-a întâmplat acest eveniment, la nici 3 ore specialiştii au legat din nou la energie electrică atât turnul de manevră, cât şi cele două cantoane care se află în zonă, pentru a se putea executa manevre. În momentul producerii incidentului nu exista nicio persoană pe pasarela pietonală şi nici sub ea, la pescuit”, a declarat, pentru cotidianul Zi de Zi, Călin Fokt, purtător de cuvânt al ABA Mureş.

Turnul de manevră, obiectiv vital

Astfel, incidentul risca să pună în pericol funcţionarea în bune condiţii a Acumulării Complexe Bezid. „Acel turn de manevră care se află în apă are rolul cel mai important. De ce? Pentru că din acel turn se dau toate comenzile, absolut toate manevrele echipamentelor hidromecanice, a vanei conice, a stavilelor, a microhidrocentralei care funcţionează acolo. Odată cu prăbuşirea acelei grinzi s-au rupt şi cablurile, deci a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică. Eram în situaţia în care nu se puteau face manevre şi atunci am restabilit legătura şi alimentarea cu energie electrică”, a explicat Călin Fokt.

5,3 milioane de metri cubi, evacuaţi

3 martie 2017. Administratorul Acumulării Complexe Bezid demarează operaţiunea de evacuare a apei din lac, demers motivat de necesitatea de expertizare a solului de la baza pilonilor pasarelei şi turnului de manevră. „Începând cu data de 3 martie, pe baza aprobării Administraţiei Naţionale Apele Române, am trecut la evacuarea apei din lac. În momentul în care evenimentul s-a produs, în lac erau aproximativ 15,5 milioane de metri cubi de apă, iar în momentul de faţă, astăzi, s-a golit în jur de 3 metri ca înălţime, asta însemnând că am evacuat deja 5,3 milioane de metri cubi de apă. De ce? Pentru că experţi autorizaţi ai Ministerului Mediului vor trebui să vină şi să facă o expertiză care să ne spună în primul rând care au fost cauzele care au dus la prăbuşirea aceasta pentru că, sincer, nu este firesc ceea ce s-a întâmplat, după care vor stabili şi măsurile care trebuie luate”, a menţionat Călin Fokt.

Nivelul apei, coborât cu 15 metri

Purtătorul de cuvânt al ABA Mureş estimează că în viitorul apropiat nivelul apei va coborî cu 15 metri. „Estimăm să coborâm nivelul cu aproximativ 15 metri, asta însemnând un debit de aproximativ 3,5 – 4 metri cubi pe secundă, în funcţie de palierul la care se ajunge. Debitul care intră în acumulare este de 0,8 metri cubi pe secundă. În momentul în care vom goli primii 5 metri ne vom opri, vom verifica din nou aparatura, ca să nu înregistrăm niciun fel de eveniment nedorit, şi mergem până la 15 metri aproximativ, astfel încât pilonul stâlpului de susţinere să fie pe uscat. În momentul în care vine comisia de expertiză de la Bucureşti, aceasta va stabili cauzele prăbuşirii grinzii şi măsurile care trebuie întreprinse. Administraţia Bazinală de Apă deja a pregătit o anumită sumă de bani din surse proprii pentru a putea interveni de urgenţă şi în funcţie de soluţiile pe care comisia de expertiză le va stabili, atunci vom contacta în regim de urgenţă un constructor care să execute lucrarea din nou. Este imperios necesar să se refacă acea pasarelă pietonală pentru a avea acces la turnul de manevră”, a arătat Călin Fokt.

Reparaţiile, finalizate până la sfârşitul verii?

Graficul de golire a lacului stabilit de specialiştii ABA Mureş estimează că la data de 20 aprilie 2017 în lac vor mai rămâne 280.000 de metri cubi de apă, adică aproape 2% din volumul actual. „Estimăm cu acest debit şi cu toate măsurile de siguranţă pe care le impune o asemenea manevră că într-o lună şi jumătate, adică aproximativ după data de 20 aprilie, să ajungem la nivelul pe care l-am estimat. Noi credem că în această vară, până la sfârşitul verii, vom putea reface pasarela. Trebuie, de asemenea, să menţionez că volumul de apă pe care noi îl estimăm că poate să rămână în lac în momentul în care ajungem la cota respectivă este de aproximativ 280.000 de metri cubi, ceea ce înseamnă şi o protecţie asupra ihtiofaunei care există în lac, pentru a nu dispărea total”, a punctat purtătorul de cuvânt al ABA Mureş.

Niciun pericol pentru populaţie

Totodată, reprezentantul ABA Mureş a dat asigurări că situaţia de la Acumularea Complexă Bezid a fost şi rămâne sub control. „Am auzit fel de fel de zvonuri, dacă se va acumula apa în 10-15 ani. Nu. Aici este vorba şi de aportul pe care îl aduce pârâul Cuşmed şi afluenţii care se găsesc în amonte de acumulare, înseamnă dacă vine ciclul de an secetos sau ploios şi aşa mai departe. Ceea ce pe noi ne bucură este că la această acumulare complexă nu a fost niciun moment pericol, nici de rupere a barajului, nici de faptul că mecanismele ar fi blocate şi nu s-ar putea goli. Şi acele zvonuri emise de fel de fel de persoane neautorizate nu se confirmă nici în momentul de faţă. Totul se desfăşoară conform unui program şi a unui grafic stabilite în asemenea cazuri. Populaţia riverană, din zonă, trebuie să înţeleagă că nu a fost şi nu este niciun pericol. Acumularea Complexă Bezid funcţionează în siguranţă. Am luat absolut toate măsurile urgente care se impun în asemenea cazuri şi aşteptăm cu interes rezultatele expertizei, astfel încât în termenul cel mai scurt să putem să luăm toate măsurile şi toate activităţile, inclusiv de organizare de şantier, de desfăşurare, astfel încât în cel mai scurt termen să putem reface problema respectivă”, a arătat Călin Fokt.

Reprezentantul ABA Mureş a mai subliniat că eventualele repercusiuni asupra bazinului hidrografic al zonei, cauzate de condiţii meteorologice nefavorabile, vor fi gestionate corespunzător de specialişti. „Problemele care ne frământă pe noi foarte mult se referă la cazul în care vin anumite perioade ploioase în care cantităţile de precipitaţii căzute sunt foarte mari şi noi acumulam în Acumularea Bezid, atunci avem rezerva pe Târnava Mică a ceea ce înseamnă Acumularea Nepermanentă Bălăuşeri, în care se pot acumula pentru scurt timp până la 24 de milioane de metri cubi de apă. În cazul în care din cauza secetei – să presupunem că va fi o vară secetoasă – e nevoie de suplimentare de debit pentru Uzina de Apă din Târnăveni, probabil că vom solicita operatorului regional de apă să activeze conducta Cucerdea – Târnăveni, astfel încât la nevoie să se poată alimenta din râul Mureş”, a precizat Călin Fokt.

Ce spun ecologiştii?

Repercusiunile evacuării apei din Acumularea Complexă Bezid au fost comentate de Kovrig Zoltán, ecologist şi director al Asociaţiei Microregiunea Valea Nirajului, care administrează situl Natura 2000 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului. „E o situaţie destul de ciudată din punct de vedere a rapidităţii cu care s-a luat această decizie, fără a fi consultaţi factorii interesaţi, aici mă refer la gestionarii acvaculturii de aici, deci a peştilor care sunt în lac, a locuitorilor, a iubitorilor de pescuit şi a altor factori care veneau aici pentru agrement. Nici noi n-am fost informaţi ca şi administraţie a protecţiei naturii, administraţia Natura 2000, pentru că şi acest lac se află în interiorul sitului Natura 2000, un sit de protecţie faunistică de interes european. Am înţeles după unele discuţii cu reprezentanţii ABA Mureş că această situaţie este o urgenţă şi trebuia făcută”, a declarat Kovrig Zoltán.

„E clar că vieţuitoarele, speciile, o să dispară momentan din lac”

Potrivit ecologistului care are în aria de competenţă situl Natura 2000 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului, chiar dacă efectele evacuării apei din lac vor fi nefaste asupra ecosistemului, lacul Bezid va supravieţui.

„Nu aş dori să intru în detalii, că nu cunosc situaţia exactă, dar referitor la situaţia ecologică sau efectele acestei goliri aş menţiona următoarele: e clar că vieţuitoarele, speciile, o să dispară momentan din lac, şi nu numai peştii care probabil vor migra în Cuşmed, în aval, şi o să ajungă şi în Târnava Mică probabil, cei care vor putea să iasă”, a precizat Kovrig Zoltán, în opinia căruia „nu numai peştii o să sufere, ci întreg lanţul trofic”, de la scoici şi alge, la microorganisme.

„O să supravieţuiască natura după om, dar pe noi ne interesează situaţia de acum, până în viitorul apropiat. În acest caz, cred că o să supravieţuiască şi lacul Bezid şi o să se refacă şi ecosistemul, dar în timp. Depinde de anumiţi factori pe care nu îi cunosc”, a afirmat Kovrig Zoltán.

Contactată vineri, 24 martie, pentru a-şi exprima un punct de vedere, conducerea Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Mureş nu şi-a exprimat, deocamdată, nicio opinie vis a vis de situaţia de la lacul Bezid.

Text şi foto: Alex TOTH