Bilanț pozitiv pentru Organizația Națională de Însămânțări Artificiale din România

Sediul Organizației Naționale de Însămânțări Artificiale din România (ONIA) din zona Tofalău, comuna Sângeorgiu de Mureș a găzduit joi, 30 martie lucrările Adunării Generale Ordinare în prezența oficialităților locale, a reprezentanților Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România, APIA Mureș, Camerei Agricole Mureș și a Oficiului Județean de Zootehnie Mures precum și a reprezentanțior ONIA din județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Cluj, Dolj, Hunedoara , Iași, Maramureș, Mureș, Neamț. Sălaj, Sibiu, Suceava și Timiș.

Prezentarea taurilor din cadrul Semtest BVN Mureș

Lucrările Adunării Generale au fost prefațate de o prezentare a taurilor din cadrul Semtest TârguMureș de către ing. Daniel Dănuț, șef departament livrări din cadrul Semtest BVN Mureș, respectiv patru rase diferite existente în exploatare, doi tauri din rasă specializată pentru lapte Red Holstein și Hostein Friză alături de tauri Simmental din linia de carne și lapte/carne și un taur rasa Aberdeen Angus varietate neagră.

Bilanț pozitiv

Lucrările Adunării Generale au debutat cu prezentarea raportului activităților pe reproducție în anul 2016, urmat de prezentarea planului de acțiuni pentru anul 2017 în ce privește Organizația Națională de Însămânțări Artificiale din România. ”Putem spune că încheiem pozitiv anul 2016 pentru că am fost implicat îm tot ce a însemnat organizarea reproducției și a însămânțărilor artificiale. Am fost implicați în tot ce înseamnă ordonarea și gestionarea datelor de reproducției prin buletine de însămânțare, prin agenda operatorului, prin registrele de fermă, ceea este foarte important pentru că fermierii și-au primit subvenția până la urmă pornind de la aceste evidențe. Au fost două activități importante iar a treia o reprezintă activitățile de formare care le-am avut permanent în domeniul reproducției și al însămânțărilor artificiale. Pare atipic deoarece nu se mai ocupă nimeni direct în țară, dar noi credem în continuare că fără o pregătire continuă, fără actualizarea datelor tehnice nu ai cum să te dezvolți, motiv pentru care investim foarte mult și în acest sector. Una peste alta spunem că activitatea din 2016 a fost una pozitivă. În ce privește Programul Național de Însămânțări, l-am înființat în urmă cu trei ani. Este un program adus din Europa, să vedem cum își desfășoară și alții activitatea. E un program care ajută atât operatorul cât și fermierul în ce privește gestionarea datelor de reproducție, ușurează această gestionare, și ce este important, este un program care poate să scoată oricând rapoarte importante, atât pentru fermieri cât și pentru operatori, dar și pentru organizațiile de profil. Trebuia mult mai demult să-l facem, dar totuși e bine că am conștientizat acum că este util. Iată că deja la această adunare am făcut o listă cu vreo 40 de prestatori de servicii activi în acest program , ceea ce înseamnă că prinde, benevol, fără să fie nimeni obligat să conducă acest program. Este o alternativă la ceea ce există până acum, care prinde rapid vă- zând ușurința programului, văzând modul în care se poate lucra în acest program”, a precizat ing. Valer Radu Sician, președintele Organizației Naționale de Însamânțări Artificiale din România.

Progresul genetic, factor esențial

Prezent în cadrul Adunării Generale Claudiu Frânc, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România,  a subliniat importanța activității de însămânțare, precum și a importanței relației cu reprezentanții Organizației Naționale de Însămânțări Artificiale din România. ”Colaborarea Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România cu Organizația Națională de Însamânțări Artificiale este una foarte bună și foarte strânsă. Este normal să fie așa pentru că de modul cum funcționează această organizație a opratorilor și însămânțătorilor depind și producțiile fermierilor. Este foarte bine că s-a reușit în sfârșit să-i adună într-un loc pentru ca să putem avea un dialog constructiv. Gândiți-vă la faptul că prin activitatea de însămânțări artificiale de fapt realizăm progresul genetic în exploatațiile fermierilor din această țară. Prea mult timp această activitate a fost lăsată pe mâna unora care lucrau după cum îi tăia capul, motiv pentru care ne uităm acum în ciurda satului, unde mai există ele și vedem pestrițătura de animale care există ceea ce denotă foarte clar că nu am avut o strategie, o linie, despre ce vrem să obținem de la efectivele de vaci pe care fermierii le au în exploatație. Acum, prin această organizație, prin consolidarea registrelor genealogice existente doar de trei ani, care la specia bovină perioada de înlocuire este foarte lungă, performanțele le poți vedea abia după 8-10 ani de zile la un animal, dar tot este bine că s-a întâmplat să facem într-adevăr programe de ameliorare, să se facă potrivirea perechilor. Prin operatorul însămânțător, fermierul care își desfășoară activitatea în exploatație lui are posibilitatea să opteze pentru o anumită linie, vrea să meargă pe lapte sau pe linia de carne, acum are posibilitatea să aleagă și să vadă după un an, doi,  de control care au trecut deja unde este deficitar animalul pe care el îl are în grajd. În momentul în care va ajunge la o înlocuire, vițeaua pe care o va obține de la acest animal trebuie să se îmbunătățească, picioarele în fermele industriale, ligamentele suspensoare ale ugerului, producția de lapte, practic toți parametri auziți la prezentarea taurilor. Fermierul prin însămânțătorul operator are posibilitatea să-și îmbogățească extrem de mult calitatea animalelor din exploatație, să merite într-un cuvânt să meargă de trei ori într-un grajd, să-i dea de mâncare, apă și să o mulgă de două sau chiar trei ori pe zi. Până la urmă vorbim de o activitate economică”, a precizat Claudiu Frânc.

Noutățile APIA pentru crescătorii de animale

Legătura dintre APIA și însămânțările artificiale la taurine a fost subliniată de către Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv APIA Mureș care prezentat ultimele noutăți din cadrul campaniei 2017 pentru crescătorii de vaci. ”APIA încearcă să fie aproape de tot ce are tangență cu sectorul agricol, indiferent că vorbim de cel zootehnic, vegetal, creșterea animalelor, de absolut tot ce ține de agricultură. Evident că și partea de însămânțări artificiale face parte din acest sector, sunt anumite condiții pentru crescătorii de animale, și vorbim aici de schema de plată cuplat unde fermierii au nevoie să facă dovada cu buletine de însămânțare pentru a beneficia de sprijinul cuplat în sectorul zootehnic. Am salutat invitația de a fi prezent la această adunare generală, este foarte important ca fermierii să știe că APIA este aproape de ei, nu doar stăm în instituție și nu coborâm și în teritoriu, tocmai de aceea am onorat cu prezența, Mai mult decât atât am prezentat fermierilor noutățile aferente Campaniei 2017. Elementul de noutate la vaca de lapte o reprezintă creșterea vârstei. Dacă până anul trecut aveam o condiționalitate, animalul înregistrat în registrul de exploatație era limitat la vârsta de opt ani, începând cu 2017  a crescut această  vârstă la 10 ani. În ce privește partea de zonă montană defavorizată, a scăzut numărul minim eligibil. Anul trecut era un număr de 10 animale care puteau fi solicitate la această schemă de sprijin cuplat, între 10 și 250 de capete, iar începând cu acest an s-a dat o derogare pentru crescătorii din zona montană defavorizată, iar acest număr este de la cinci până la 250 de capete”, a precizat directorul APIA Mureș.

 Vizită de documentare în județul Hunedoara

Adunarea generală a beneficiat și de o parte practică, respectiv o vizită de documentare la Ferma Denis din localitatea Peșteana, județul  Hunedoara,  în cursul zilei de vineri. ”Este vorba de un colaborator de-al nostru care are una dintre cele mai moderne ferme din țară, ferma Denis din localitatea Peșteana, județul Hunedoara, în Țara Hațegului.Vom fi prezenți acolo cu cei mai mari crescători din zona Transilvaniei, undeva la 50 de persoane, care vor vedea un sistem integrat de creștere și producție. Această fermă are tot lanțul asigurat, începând de la terenul pe care îl lucrează, producerea de furaje, creșterea animalelor și prelucrarea laptelui. Scopul este acela de a se vedea că se poate, și mai mult decât atât ducem fermieri care sunt interesați direct de a pune în aplicare acest sistem pentru că au fost foarte multe probleme în ultima vreme pe această zonă cu prelucrare și procesare și orice exemplu de bune practici poate fi luat ca și un exemplu”, a subliniat ing. Valer Sician.