Home / Cultură / Vianu Mureșan, pledoarie pentru lectură în foaierul UAT

Vianu Mureșan, pledoarie pentru lectură în foaierul UAT

Distribuie

Editura Eikon a organizat luni, 10 aprilie 2017, de la ora 13.00, în Foaierul Universității de Arte din Târgu-Mureș, str. Köteles Sámuel nr. 6, un marathon editorial dedicat studenților și profsorilor UAT. Vianu Mureșan a vorbit despre cartea sa „Autoportrete în oglinzile cărților”, alături de Valentin Ajder, directorul Editurii Eikon, apoi au fost prezentate alte titluri ale editurii.

Lecturile inopinate

„Probabil cele mai strânse relații se dezvoltă între noi și cărțile pe care le descoperim oarecum din întâmplare și cu care se dezvoltă o relație afectivă. Nu știu cum să numesc fericirea pe care o simte mintea în momentul în care descoperim poate un poem, poate un poet, poate o povestire, poate un roman, în orice caz, o structură literară pe care nu a prevăzut-o, pe care nu a așteptat-o, care a venit parcă așa din cer”, a spus scriitorul Vianu Mureșan, adăugând că din momentul în care intrăm în contact cu aceste texte, lectura începe să ne reorganizeze emoțiile și mintea, determinând o formă de fericire la care nu ne așteptam.

Popoare nevăzute de cititori

„Și acest lucru se întâmplă. Mie cel puțin mi s-a întâmplat cu un număr de cărți și chiar cu autorii despre care am scris aici (în volumul „Autoportrete în oglinzile cărților” n.r.). Nu știu dacă există un termen pentru această fericire intelectuală sau pentru acest tip de emoție pe care noi o căutăm cu mintea lecturând sau alergând după diverși autori sau mizând pe autorii deja consacrați și faimoși, punându-ne mințile împreună cu alte mii de minți care au citit aceași carte. Cu alte mii sau chiar milioane, dacă sunt cărți cum sunt acelea ale lui Gabriel Garcia Marquez, de exemplu, sau Mario Vargas Llosa, creând un fel de societate nevăzută a oamenilor pasionați de un anumit autor sau de o anumită carte, probabil cei mai mulți necunoscându-se ori necomunicând între ei, totuși mințile lor evoluând în mod pasionat între paginile aceleași cărți. Pentru mine acest lucru este uluitor, cum se crează aceste popoare nevăzute de cititori”, ne-a mai spus Vianu Mureșan.

„Intrarea într- astfel de societate prin lectură pentru mine este un eveniment. Faptul că poți să circuli Istanbulul secolului a XVI-lea cu toate povestirile miniaturiștilor din „Mă numesc Roșu” (de Orhan Pamuk n.r.) pentru mine este un eveniment. Schimbarea care se produce în mintea mea în primă instanță cred că sunt aproape niște mutații discrete de natură discretă… felul meu de-a fi și chiar de a mă simți este influențat prin lecturile pe care le-am luat în serios”, a explicat autorul volumului „Autoportrete în oglinzile cărților”.

Influența întâlnirilor cu diverși autori prin lectură

„Mi-e de neconceput traseul sau evoluția mea fără influența pe care au exercitat-o, fără modifcările pe care le-au produs autorii citiți în mine. Nu știu cum aș arată sau ce s-ar fi întâmplat sau cât de mult m-aș fi împăcat cu devenirea mea în lipsa acestor autori. Dacă m-ar întreba cineva de ce citesc sau de ce îmi pierd atât de mult timp, aș putea să spun chiar că m-am ratat stand prea mult în preajma cărților, sunt foarte multe lucruri pe care nu am mai reușit să le fac pentru că nu mi-a mai rămas timp și pentru că nu mi-au mai rămas nici emoții nici energies ă fac foarte multe dintre lucrurile care sunt tentante în adolescență, în tinerețe, în studenție, mai târziu – ceva mă ducea de nas și mă atragea tot timpul către cărți. Aș putea considera că am luat-o razna și probabil că drumul pe care m-am dus nu este obligatoriu sau nu este neapărat un drum spre fericire sau un drum spre împlinire, cu atât mai puțin spre înțelepciune. Este evident că nu m-a condus spre așa ceva. Totuși, un gen de elevație sau un gen de schimbare eu consider că s-a produs sau s-a înregistrat.

Și asta ar fi poate motivația pentru ca cineva să se apuce să citească autorii importanți sau să-și construiască propria bibliotecă sau nu mizeze foarte mult pe suficiența propriei minți sau a propriei inteligențe. Punerea în legătură cu alte inteligențe sau cu alte forme de creativitate, după părerea mea, este cea mai rentabilă afacere sau cea mai rentabilă opțiune. Eu nu pot să-mi supraestimez atât de mult nici inteligența, nici creativitatea și nici imaginația încât să cred că-mi produce toate emoțiile și toată exaltarea și toată hrana de care am nevoie. Însă în momentul în care am la dispoziție zeci, sute sau mii de tipuri de creativitate, cum e cea a celor mai spectaculoși scriitori, a celor mai spectaculoși artiști, gânditori, filosofi sau scriitori mistici nu văd de ce nu aș face imediat pasul spre ei pentru a încerca să profit”, ne-a mai spus Vianu Mureșan.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Elevul Leonard Buta, în concert la Palatul Culturii

Distribuie Sala Mare a Palatului Culturii a găzduit joi, 21 martie, de la ora 19.00, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.