Mieii pentru Paște, scoși la vânzare la prețul de anul trecut

Pentru a nu lăsa cumpărăturile pe ultima sută de metri, mureșenii roiesc deja prin magazine şi pieţe, cu listele de cumpărături în mâini, astfel încât masa de sărbătoare să fie plină cu bunătăţi. În astfel de situații, nu investiția financiară este mai puțin dureroasă, cea și cea de timp și răbdare.

Miei la preț neschimbat

În piețele mureșene au început să apară mieii, care se vând la aceleași preţuri ca și anul trecut, pentru un miel viu crescătorii cerând 9 – 10 lei/kg, iar pentru ieduț -8 lei/kg. Potrivit informațiilor furnizate de administratorul Radu Kocsis, Șef Formație P-ța Cuza Vodă de pe strada str. Cuza Voda, nr. 89, producătorii au venit din Nazna, Rupea, Valea Largă, Sîncrai, Șincai. Cântarul le este pus la dispoziție de către Administrația pieței, iar taxa ce o au de plătit comercianții este de 6 lei/miel.

Odată cu trecerea zilelor și apropierea sărbătorilor, febra vânzărilor devine tot mai încinsă, astfel încât, dacă marți producătorii au adus spre vânzare 99 de miei, a doua zi, miercuri, au adus 364 de miei, din care 18 ieduți.

Ochii văd, stomacul cere

Primăvara a scos pe tarabele pieței Cuza Vodă și delicioasele ridichi roșii de lună, care dau savoare salatelor proaspete și sunt ideale pentru aranjamentele platourilor cu aperitive, la prețul de 1,50. Tot aici găsim roşii cu 9 lei/kg, castraveţi cu 6 lei/kg, ardei la14,99 lei/kg, ceapă -2 lei/kg, morcovi – 2 lei/kg, varză- 2,5 lei/kg, cartofi- 1,5 lei/kg, usturoi-20 lei/kg, țelină – 5 lei/kg, pătrunjel– 5 lei/kg, ardei capia – 15,99 lei/kg, ciuperci – 10 lei/kg, conopidă – 8 lei/ kg și vinete– 10 lei/kg.

Cu bugete mai mari sau mai mici sau mai deloc, pentru că pensiile și indemnizațiile de șomaj vor ajunge în casele oamenilor abia în următoarele zile, lumea mai mult se uită prin piață și fac o scurtă radiografie, decât să cumpere. ”Prețurile noastre nu sunt mai mari ca cele din super-market, doar că oamenii se bucură să găsească într-un singur loc tot ce au nevoie” ne spune un vânzător.

De ce tăiem miel

Sacrificarea mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota, care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. Sacrificiul mielului pascal a trecut si la crestini care, in fiecare an de Sfintele Pasti, jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal

În lumea satului de odinioară era obligatorie purificarea rituală a celui care tăia animalul. Astfel ciobanul sau gospodarul care urma să taie miei trebuia să se spele, să se bărbierească, să se tundă, să-şi schimbe cămaşa, şi mai ales să nu aibă contacte sexuale cu trei până la şase zile înainte de ziua sacrificiului.

De fapt, în multe zone etnografice ale României, bătrânii îşi mai amintesc că pe vremuri era trasat un semn al crucii cu cuţitul pe locul de la gât unde urma să fie înjunghiat mielul. Astăzi acest obicei, mărturie atât de evidentă asupra consacrării divine a sacrificiului precum şi a suprapunerii memoriei creştine asupra unui gest păgân, a început treptat să dispară.

Pe vremuri, oasele mielului tăiat după ce fusese sfinţit de către preot, nu erau aruncate la gunoi sau date câinilor, ci îngropate la rădăcina unui pom tânăr, gest care preia restricţiile biblice cu privire la resturile ovinelor sacrificate de Paşti.