Biserică ctitorită de cardinalul Alexandru Todea, finalizată

16 aprilie 2017

După 23 de ani de la punerea pietrei de temelie de către cardinalul Alexandru Todea, în prezenţa unor înalţi oficiali de la Vatican, Biserica Greco-Catolică din Reghin, cu o arhitectură avangardistă, unică în România, a fost finalizată, iar de câteva zile în faţa impresionantei clădiri a fost amplasată şi statuia ctitorului, la 15 ani de la dispariţia acestuia.
Localnicii spun că această biserică unică simbolizează de fapt unicitatea Reghinului în privinţa catolicismului: înaintea cardinalului Alexandru Todea, cel care a îndurat ani grei de închisoare pentru credinţa sa, în acest oraş a slujit protopopul Ariton Popa, care a participat la Marea Unire din 1918, dar mai ales primul protopop greco-catolic, Petru Maior (1756-1821), cel care a participat alături de alţi reprezentanţi ai Şcolii Ardelene la redactarea celebrei declaraţii de emancipare a românilor din Transilvania, Supplex Libellus Valachorum.
Preotul Ignat-Florin Boitoş care slujeşte în acest nou şi unic lăcaş de cult, purtând hramul Adormirea Maicii Domnului, spune că piatra de temelie a edificiului a fost pusă în 1994, când a fost o liturghie de sfinţire a locului, la care a participat şi cardinalul Alexandru Todea.
La 100 de ani de la naşterea cardinalului şi la 10 ani de la moartea sa, în 2012, biserica a fost binecuvântată pentru a se putea sluji în ea, chiar dacă lucrările nu erau încă finalizate.
“Şi acum mai avem destule de făcut (…) Construcţia a fost foarte scumpă, sumele au fost mari, iar aportul mare a venit din partea bisericilor catolice, multe fonduri au venit din afară cu sprijinul ierarhiei noastre. Cardinalul Todea, apoi succesorul dânsului, mitropolitul Lucian Mureşan, actualul cardinal, s-au ocupat de fondurile necesare pentru construire. Este o structură atipică, mă refer ca şi construcţie. A fost nevoie de un efort tehnologic şi material foarte mare, pentru a o putea finaliza, s-a schimbat şi proiectul pe alocuri. Este o construcţie modernă, văzută din afară, de la nivelul solului, dar structura este bizantină, fiindcă biserica are formă de cruce văzută de sus. Este o unitate a gândirii. Are abside, are iconostas, pictura este bizantină. A fost un proiect aprobat în 1994, al unui profesor universitar de la Cluj”, a arătat preotul Ignat-Florin Boitoş.

2222
Acesta a spus că a ajuns preot la Reghin în 1995 şi crede că trimiterea sa în acest oraş s-a datorat în special primei sale profesii, aceea de inginer electromecanic, care i-a folosit din plin pentru realizarea îndrăzneţului proiect.
“Am şi lucrat ca inginer electromecanic aproape 20 de ani, probabil mai marii bisericii au vrut să se “folosească” şi de partea tehnică a mea pentru a duce la bun sfârşit proiectul. Proiectul a fost pe alocuri schimbat, iniţial acoperişul era prevăzut să fie construit din beton, care însemna o descărcare foarte mare de forţă pe cele patru colţuri. S-au făcut probe de materiale şi s-a renunţat la acoperiş din beton şi pereţi din sticlă şi s-a adoptat această structură metalică, care este foarte uşor calculabilă, fiind de patru ori mai uşoară şi mai rezistentă. Faptul că am zidit şi am redus din suprafaţa vitrată face că greutatea acoperişului să se descarce şi prin acest ziduri, nu doar pe colţuri. Precum vedeţi, nu există niciun stâlp de sprijin în biserică deşi avem 500 mp pentru credincioşi, 250 de locuri pe bănci, plus corul. Nu ştiu să existe o biserică în România construită în acest stil, deşi există foarte multe biserici noi, moderne. Nu vreau să se uite faptul că preasfinţitul Virgil de la Oradea ne-a sprijinit foarte mult la construirea iconostasului şi apoi a susţinut material pictura. Pictorul este de la Cluj, Marian Furtună, şi are un har deosebit. Singur şi destul de rapid a obţinut proporţiile, a lucrat singur. Tematica picturii este “Viaţa Mântuitorului” legată de hramul Adormirea Maicii Domnului. Când intraţi într-o biserică, icoana din dreapta iconostasului este icoana hramului”, a afirmat preotul Boitoş.
Pictura din biserică, terminată în acest an, prezintă culori mai calde şi luminoase decât în alte biserici, acestea fiind accentuate de luminatorul de pe bolta bisericii şi de lumina care intră din belşug pe ferestrele de mari dimensiuni. Artistul plastic Marian Furtună a folosit culori mai deschise decât cele care apar în picturile clasice cu scene religioase, mult mai calde, în care predomină nuanţele de crem, auriu şi alb.

Preotul Ignat-Florin Boitoş a spus că uneori are momente în care se simte oarecum copleşit de importanţa predecesorilor săi, începând cu Petru Maior şi terminând cu cardinalul Todea, faţă de care are un respect deosebit, considerându-i “oameni de o mare acoperire spirituală”.
“Nu e uşor şi îţi dă emoţie faptul că ştii că eşti urmaşul unor oameni valoroşi. Să nu uităm că înaintea cardinalului Todea la Reghin a slujit Petru Maior, primul protopop greco-catolic, apoi protopopul Ariton Popa, care a participat şi la Marea Unire. Din 1964, de când s-a întors din închisoare, Alexandru Todea a condus biserica pe ascuns, tot pe ascuns a fost ridicat la rang de episcop. A fost episcopul şi mitropolitul Bisericii Greco-Catolice. Cardinalul Todea este inegalabil, noi încercăm să îl slujim pe Iisus cât mai aproape de modul în care slujea cardinalul, dar suntem nevrednici, prea temporari suntem. Am marele noroc că lucrez cu oamenii cu care a lucrat cardinalul, dar, din păcate, sunt tot mai puţini, sunt chemaţi şi ei la Domnul. Bucuria mea e că deşi este o biserică mare, iar oraşul destul de mic, e arhiplină în sărbători, iar duminica scaunele sunt ocupate, avem peste 250 de persoane care participă la sfânta Liturghie2, a precizat preotul.
Pentru ca oamenii să nu uite cine a ctitorit această biserică unică, de câteva zile în faţa clădirii a fost amplasată o statuie de mari dimensiuni înfăţişându-l pe cardinalul Todea în timp ce se roagă.
“Credincioşii îi spun catedrală – nu este catedrală, catedrala este cea în care îşi are sediul un episcop. Cardinalul Todea este cel care a început această biserică, dar este legată de existenţa comunităţii şi nu putea să se roage pentru noi decât cardinalul Todea. Mulajul statuii a fost realizat de sculptorul reghinean Simion Moldovan şi s-a turnat în bronz la Sovata, soclul din granit masiv este făcut la Miercurea Ciuc. Statuia era gata de o lună, dar am avut lipsă de fonduri şi de aceea am întârziat un pic. Statuia are 2,75 metri plus soclul de 80 centimetri, este aşezată în faţa bisericii căreia i-a pus piatra de temelie. Este o reîntoarcere a cardinalului şi sub forma aceasta, fiindcă în suflete îl avem tot timpul. Sperăm ca sfinţirea bisericii să se facă în acest an, dar cardinalul Lucian Mureşan va spune când şi sub ce formă se va face”, a mai spus preotul Ignat-Florin Boitoş.
Oamenii care lucrează cu preotul Boitoş îl înţeleg atunci când acesta spune că se simte oarecum copleşit de importanţa predecesorilor săi, fiindcă Alexandru Todea a fost al doilea cardinal al României, după mentorul său Iuliu Hossu – acesta a fost făcut cardinal in pectore (termen folosit de Biserica Catolică care prevede posibilitatea ca papa să aleagă cardinali secreţi), în 28 aprilie 1969, de către Papa Paul al VI-lea, pentru a-l feri de neplăceri în vremea comunismului.
La căpătâiul cardinalului Iuliu Hossu, atunci când acesta şi-a dat ultima suflare, în 28 mai 1970, la Bucureşti, s-a aflat episcopul Alexandru Todea, cel care avea să devină cardinal în 1991. Relaţia dintre Alexandru Todea şi Iuliu Hossu – cel care a citit la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, proclamaţia de unire a Transilvaniei cu Regatul României – a fost veche: în 1938, în timp ce Todea era student în anul al IV-lea de Teologie, a fost hirotonit diacon, la Roma, chiar de către Iuliu Hossu, pe atunci episcop de Cluj-Gherla.
Cardinalul Alexandru Todea s-a născut la 5 iunie 1912, la Teleac, sat în comuna Gorneşi din judeţul Mureş, fiind al 13-lea din cei 16 copii ai familiei de ţărani Gheorghe şi Maria Todea. A studiat la Reghin, Blaj şi Roma, iar după suprimarea Bisericii Greco-Catolice în 1948 de către comunişti a continuat să-i păstorească pe credincioşii greco-catolici aflaţi sub persecuţie.
La 19 noiembrie 1950 a fost consacrat episcop greco-catolic în clandestinitate, iar în 31 ianuarie 1951 a fost arestat de comunişti şi ulterior condamnat la muncă silnică pe viaţă. A stat închis aproape 16 ani, inclusiv la Sighet, fiind eliberat în 1964, odată cu graţierea deţinuţilor politici.
După căderea regimului comunist şi recunoaşterea oficială a Bisericii Greco-Catolice, Todea a devenit mitropolit, fiind apoi făcut Cardinal al Bisericii Catolice de către Papa Ioan Paul al II-lea la data de 29 iunie 1991. Din 11 decembrie 1992 a devenit membru de onoare al Academiei Române.
Alexandru Todea s-a stins din viaţă în 22 mai 2002, la Târgu-Mureş şi este înmormântat în Catedrala Arhiepiscopală “Sfânta Treime” din Blaj.