Întrebarea zilei. S-a renunţat prea uşor la sistemul de termoficare centralizat?

Preşedintele Ligii Naţionale a Asociaţiilor de Proprietari, Mihai Mereuţă, a declarat vineri, în cadrul Conferinţei Naţionale a Asociaţiilor de Proprietari de la Târgu Mureş, că oraşele României au renunţat prea uşor la sistemul centralizat de termoficare, deşi din punct de vedere al eficienţei energetice şi al protecţiei mediului, acestea erau mai avantajoase.
„Sistemul de termoficare din Bucureşti cred că e ultimul care stinge lumina, fiindcă restul nu se simt foarte bine, excepţie fac sistemele care au fost concesionate. E greu fără un sistem de încălzire centralizat şi nu înţeleg de ce am renunţat aşa de uşor la sistemul de energie centralizat. Probabil, peste ani, o să ne întâlnim cu toţii la o conferinţă la Bruxelles şi o să ne întoarcem în ţară cu revelaţia că trebuie să ne apucăm să săpăm şanţuri ca să reintroducem sistemele centralizate de încălzire. Fiindcă aşa se întâmplă, dacă ideea noastră, pe care am avut-o noi, care funcţiona, nu a fost bună, iar dacă vine de la Înalta Poartă, oricare a fost ea de-a lungul istoriei, sigur se aplică”, a declarat Mihai Mereuţă.
Reprezentantul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSCUP), Lucian Paraschivescu, a prezentat la Târgu Mureş evoluţia numărului localităţilor conectate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, arătând că, în perioada 1989 – 2014, numărul localităţilor conectate la acest sistem SACET a scăzut de la 315 la 70 de localităţi, iar în 2016 mai existau doar 62 de localităţi.
Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, în anul 1989 existau 315 localităţi care aveau sisteme de alimentare centralizată a energiei termice, ce reprezentau 12,2% din numărul total de unităţi administrative-teritoriale din ţară (2.583).
O scădere a numărului de localităţi care mai deţin sisteme centralizate de termoficare s-a produs şi după adoptarea Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termică a localităţilor, aprobată prin H.G. 882/2004, potrivit căreia în zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire ‘toate studiile realizate au condus la concluzia că, din punct de vedere al eficienţei energetice şi al protecţiei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase’.
Potrivit reprezentantului ANRSCUP, în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărâre Guvernului nr. 1069/2007, se prevede că sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termică şi cogenerarea reprezintă subsectorul energetic cel mai deficitar, datorită uzurii fizice şi morale a instalaţiilor şi echipamentelor, a pierderilor energetice totale între sursă şi clădiri (de 35-77%), a resurselor financiare insuficiente pentru exploatare, întreţinere, reabilitare şi modernizare şi, nu în ultimul rând, din cauza problemelor sociale complexe legate de suportabilitatea facturilor.
În anul 2016, în România mai existau 1,2 milioane de apartamente branşate la sistemul centralizat de termie, dintre care peste 560.000 în Bucureşti.

(Sursa: www.agerpres.ro)