Home / Agricultura / FOTO: Inginerul agronom Iustina Lobonțiu, o viață dedicată cercetării agricole

FOTO: Inginerul agronom Iustina Lobonțiu, o viață dedicată cercetării agricole

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Sângeorgiu de Mureş are în componență două sectoare ,  cercetarea vegetală  și cea  zootehnică. În ce privește cercetarea vegetală, ea se rezumă la un câmp experimental pe o suprafață de aproximativ 30 de hectare, cu un teren în sol brun roșcat de pădure. „Acest teren este reprezentativ pentru zona Transilvaniei, 70 % din pământul din Ardeal este un sol brun roșcat de pădure. Toate creațiile noi, soiuri, hibrizi, și aici mă refer la păioase, porumb și plante furajere, înainte de a se promova pe piața zonei sunt testate în cadrul acestui câmp experimental. În funcție de rezultatele care se obțin aici, care se pun la dispoziția celor interesați, lumea poate să meargă pe o variantă sau alta. De obicei, după ce se termină testările , se face o clasificare, respectiv o recomandare”, ne-a declarat dr Ioan Oroian, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Sângeorgiu de Mureş.

Iustina Lobonțiu, sufletul cercetării vegetale

De sectorul de cercetare vegetală se îngrijesc doi ingineri agronomi,  Zsuzsa Friss și Iustina Lobonțiu, un adevărat  exemplu de tenacitate și longevitate, la cei 77 de ani continuă să se îngrijească de cercetare în cadrul stațiunii. ”Am lucrat doar în cercetare, la început la Stațiunea Turda, apoi la Institutul Fundulea, iar din 1977 sunt la stațiunea din Sângeorgiu de Mureș. A fost după vreo două luni după marele cutremur, motivul venirii la Sângeorgiu a fost tocmai spaima de cutremur. Atunci aveai o tematică precisă, erai coordonat de forurile superioare, primeai tematica de la academie și de la institut, iar acum faci ce poți. Nici institutul nu stă prea grozav, la fel și  stațiunile, tocmai de aceea, prin ce fac eu nu vreau să se piardă  materialul românesc. Cel străin este destul Slavă Domnului, dar este la fel de important și materialul nostru, cum e cel de grău care are o pondere extraordinară în cultura de cereale pe țară, din punct de vedere a aclimatizării, cu o plasticitate bună, precum și o producție bună, indiferent de consdițiile de mediu.  Atunci, pe lângă partea de cercetare fac și producere de sămânță, la grâu, la triticale, la soia, cu material românesc”, ne-a declarat inginera agronom Iustina Lobonțiu. În cadrul stațiunii sunt testate soiuri și hibrizi produși la Fundulea, Turda precum și hibrizi produsi de firmele internaționale de imputuri. „De la Fundulea testăm 50 de soiuri și linii de grâu și triticale, de la Stațiunea Turda, care face parte tot din cadrul  Academia de Științe Agricole și Silvice de la București,  soiuri de grâu și hibrizi de porumb. Avem peste 100 de hibrizi de porumb și 12 linii și soiuri de grâu. De asemenea, avem colaborări cu firme multinaționale, în special pe problema porumbului, prin care își testează hibrizii în condițiile din zona noastră, pentru perioada de vegetație și pentru producție”, a precizat Iustina Lobonțiu.

„Dacă dispare știința agricolă  atunci ce facem ?”

Deși vârsta nu e una deloc de neglijat, Iustina Lobonțiu nu dă semne de oboseală, pasiunea și dragostea pentru cercetarea agricolă fiind la fel de puternică.  chiar și la vârsta de 77 de ani. „De acest sector de cercetare ne îngrijim două persoane cu studii superioare, eu și cu Zsuzsa Friss, plus o laborantă și câțiva zilieri. Sunt la stațiune din 1977, m-am pensionat în 2000.  De multe ori am zis că nu mai vin. Tot timpul am trăit cu o speranță , care pe alocuri e și bolnăvicioasă, că se va schimba ceva. Am tot sperat că se va lua în considerare, se va pune un accent câtuși de puțin și pe cercetare, să nu dispară cercetarea românească. Dacă dispare știința agricolă  atunci ce facem ? Vin soiuri străine, concurența este foarte mare, dar după un an, doi de testare depinzi de ei, iar la ei prețurile sunt foarte scumpe. Un soi de Glosa noi îl vindem cui 1,5 lei kilogramul, iar aceeași verigă o cumpărăm de la ei cu 8 lei. Poate țăranul, fermierul de la noi să cunpere în fiecare an soiuri străine la aceste prețuri ? Plus că ele nu sunt adaptate la condițiile de la noi, e nevoie de ani de zile, să vezi cum se comportă,  să nu ai eșecuri. Pentru un fermier contează enorm de mult”, ne-a declarat Iustina Lobonțiu.

 „Agricultura nu merge fără cercetare”

Speranța continuă să-și facă loc în sufletul inginerei agronom, poate o dată și o dată lucrurile se vor schimba.„Aștept să se schimbe ceva, de 27 de ani tot aștept. În fiecare an am tot sperat. S-a mers greșit de la începutul anilor 90,  deoarece nu s-a pus nicio bază pe cercetare. S-a crezut că se poate face agricultură și fără cercetare, fără industrie, fără alte ramuri, dar din păcate realitatea a contrazis acest lucru. Agricultura nu merge fără cercetare, ele merg mână-n mână. Vital este să promovezi un material care în cercetare s-a validat, să-l dai în producție la fermieri să-l producă. Dacă Dumnezeu mă mai așteaptă, mai aștept  să se schimbe ceva în ce privește cercetarea agricolă. Cât o vrea Dumnezeu am să tot aștept”, a subliniat Iustina Lobonțiu.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Proiecţie de film emoţionantă la SIMFEST

Marți seara, cinefilii au avut ocazia să vizioneze, în cadrul Festivalului SIMFEST, în premieră la …