Senatorul PNL Cristian Chirteş, declaraţie politică despre ariile naturale protejate

Senatorul liberal Cristian Chirteş a susţinut luni, 12 iunie, în plenul Senatului României, declaraţia politică intitulată “Necesitatea modificării Ordonanței de Urgență a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate”.

Redăm, în rândurile de mai jos, conţinutul integral al declaraţiei politice.

“Stimați colegi, ariile protejate sunt esenţiale în conservarea capitalului natural şi cultural întrucât includ cele mai reprezentative şi semnificative zone din punct de vedere al biodiversităţii, al valorilor naturale şi culturale asociate. Măsurile de management în aceste arii se elaborează şi se implementează în aşa fel încât să se menţină sau chiar să se refacă, acolo unde este nevoie, ecosistemele naturale şi populaţiile de specii sălbatice, menţinându-se în acelaşi timp sau căutându-se soluţii pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Dincolo de obiectivul principal de menţinere şi chiar de refacere a valorilor naturale şi culturale ameninţate de o dezvoltare economică accelerată şi uneori haotică, ariile protejate ar trebui să se constituie în zone model pentru o convieţuire armonioasă a omului cu natura, chiar şi în condiţiile în care ritmul de dezvoltare economică se accelerează. În aceste zone, printr-un management adecvat se poate demonstra că dezvoltarea nu înseamnă neapărat distrugerea naturii şi ar trebui să se facă eforturi deosebite pentru a se găsi soluţii viabile pentru o dezvoltare economică bazată pe utilizarea durabilă a resurselor naturale.

La finele anului 2007, în urma obligaţiilor ce îi revin ca stat membru al Uniunii Europene, România a propus în 2007 un număr de 381 de situri, reprezenzând 17,84% din suprafaţa ţării.    

România are o rețea de arii naturale protejate care ocupă o suprafață de 22,68% (5.406.000 ha) din teritoriul terestru țării, cuprinzând:

1. a) arii de interes național, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN): rezervații științifice – 79, parcuri naționale – 13, monumente ale naturii – 190, rezervații naturale – 671, parcuri naturale – 15;
2. b) arii de interes comunitar sau situri Natura 2000: arii de protecție specială avifaunistică SPA- 148, situri de importanță comunitară SCI – 383.
3. c) arii de interes internațional: rezervații ale biosferei – 3; zone umede de importanță internațională -12, situri ale patrimoniului mondial natural și cultural -1.

Prin aprobarea  Legii nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, s-au stabilit  competențele și atribuțiile Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Sistemul decizional se defineşte de către Graham ş.a. (2003) ca fiind „interacţiunea între structuri, procese şi tradiţii care determină modul de exercitare a puterii, modul în care se iau deciziile în probleme de interes public şi modul în care cetăţenii şi factorii interesaţi pot să-şi exprime punctul de vedere”. Prezentat într-un mod simplificat sistemul decizional este sistemul care stabileşte cine şi cum ia decizia în probleme de interes public.

Din păcate acest sistem decizional a fost aplicat în România de multe ori abuziv mai ales în ceea ce privește consultarea comunităților locale și respectarea interesului cetățenilor care locuiesc în aceste zone. Datorită aplicării defectuoase a legislației în vigoare multe comunități au fost condamnate la subdezvoltare, dacă ținem cont doar de lipsa oferirii de către statul român a compensațiilor ce decurg din aplicarea normelor legislative în domeniul mediului. Comunități întregi au rămas în urmă, statul român împiedicând investiții și modernizare în proiecte elementare de alimentare cu apă, energie electrică și gaze. Oare în Elveția, Italia sau în Alpii Francezi, comunitățile locale duc lipsă de apă, curent electric sau gaze? Cum putem ca stat să condamnăm la subdezvoltare comunități întregi de pe teritoriul României?

Ca stat membru al Uniunii Europene România și-a depășit cu 5% angajamentele asumate în ceea ce privește declararea de zone protejate.

Modificarea acestei ordonanțe vine să rezolve o mică parte din aceste probleme, oferind comunităților locale posibilitatea de a beneficia în secolul XXI de cele mai elementare beneficii ale societății, apă, curent electric și gaze.

Vă mulțumesc!”

(Redacţia)