Home / Consiliul Judetean Mures / Turist în Câmpia Transilvaniei – n-ai și ai ce face

Turist în Câmpia Transilvaniei – n-ai și ai ce face

Dacă doriți să vizitați Câmpia Transilvaniei, partea din județul Mureș, pentru un turist de stațiune sau unul care caută obiective turistice spectaculoase, oferta este destul de săracă. În schimb, dacă sunteți genul mai independent, nu neapărat aventurier, dar care se poate descurca fără booking.com, puteți descoperi oaze care o să vă încânte și unde pentru câteva zile ați și avea ce face. Numai că trebuie să aveți în vedere, dacă nu cunoașteți oameni din zonă, că nu o să găsiți indicații pe net și va trebui să vă descurcați vorbind cu sătenii, inclusiv în ceea ce privește cazarea. Voi reveni spre finalul articolului la treaba asta, până atunci să vedem totuți ce se poate face pe partea mai organizată.

Castelul Ugron și rezervația de bujori de stepă din Zau de Câmpie

Castelul Ugron a fost construit de Istvan Ugron, care a fost ambasadorul Austro-Ungariei în Rusia, chiar înaintea Primului Război Mondial. Potrivit articolului de pe Wikipedia, construcția a început în anul 1911 și a durat 3 ani. Istvan Ugron s-a îndrăgostit de una dintre fiicele țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, iar castelul stă sub semnul acestei povești. Baronul Ugron a dorit să-și construiască o reședință de vară cu totul deosebită de alte construcții din zonnă și așa a ieșit un castel inspirat din arhitectura castelelor medievale franceze, construit după principiile unui calendar. Castelul Ugron are 365 de ferestre, câte zile are sunt într-un an, 4 turnuri, unul pentru fiecare anotimp, 52 de camere, una pentru fiecare săptămână, 7 terase, câte una pentru fiecare zi a săptămânii și câte un hol pentru fiecare lună a anului. În timpul Revoluției Ruse din 1917 întreaga familie a țarului a fost ucisă, iar baronul s-a retras din viața publică, marcat de moartea prințesei de care se îndrăgostise. După al Doilea Război Mondial, castelul a fost naționalizat, mobilierul a fost confiscat și mutat laTurda. Castelul a fost, până în 2012, pe rând: sanatoriu pentru bolnavii de TBC, școală și depozit de cereale, iar în ultimii ani casă de copii. Castelul face parte din patrimoniul Consiliul Județean Mureș, iar clădirea nu a mai fost întreținută, starea aceasta degradându-se de la un an la altul.

Rezervația de la Zau de Câmpie este unicul loc din România unde crește Bujorul de Stepă și este vizitată, în perioada de înflorire de numeroși turiști atât din țară cât și din străinătate. Bujorii înfloresc primăvara, de regulă în a doua parte a lunii aprilie. Potrivit unui reportaj realizat de Dorina Matiș pentru Agerpress, primele semnalări despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când floarea a fost prezentată la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei. Rezervația a fost situată la 5 kilometri de centrul localității Zau de Câmpie și a fost înființată în 1932 de academicianul Alexandru Borza.

Opțiunile de cazare sunt destul de puține. Eu am găsit o singură pensiune la o căutare pe internet, pe site-ul turistinfo.ro, Pensiunea Lacul de Argint Zau, în localitatea Botei, aproape de lacul Zau și de Zau de Câmpie. Bineînțeles, zona este foarte atractivă pentru amatorii de pescuit, care pot găsi mai multe informații în această direcție, inclusiv pe pagina de facebook Ferma Piscicola Zau de Campie.

Mănăstirea de la Sânmartinu de Câmpie

Unul dintre cele mai importante evenimente care atrage credincioșii atât din Câmpia Transilvaniei cât și  din alte zone este Hramul Mănăstirii Sânmartinu de Câmpie, de Sfânta Maria Mare, din 15 august. La slujba ținută de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului participă în fiecare an câteva mii de persoane. Sânmartinu de Câmpie este unul dintre satele comunei Râciu, fiind aplasat între localitățile Râciu și Crăiești. De asemenea, în incinta mămăstirii este amplasată și o biserică de lemn din secolul al XVII-lea, despre care localnicii spun că a fost ctitorită de Ștefan cel Mare.

O altă biserică aflată pe lista monumentelor istorice, pe care o puteți vizita dacă sunteți în trecere prin zonă este Biserica reformată din Sânpetru de Câmpie, care datează din secolul al XIV-lea.

Proiecte, dealuri și case

Unul dintre proiectele cu potențial turistic din Câmpia Transilvaniei este valorificarea căii ferate înguste dintre Rîciu și Teaca (județul Bistrița Năsăud). Cei de la Asociația Mocănița Transilvaniei organizează plimbări cu mocănița, deocamdată doar pe traseul Teaca – Valea Lupului – Ocnița – Comlod. Mai multe informații găsiți pe site-ul mocanitatransilvaniei.ro/.

De asemenea, în continuarea traseului de la Râciu – Band – Târgu-Mureș, unde nu mai există șinele de cale ferată, potrivit primarului comunei Rîciu, Ioan Vasu, există posibilitatea amenajării unei piste pentru biciclete.

Oricum, până o să putem pedala pe o pistă amenajată din Târgu-Mureș la Râciu, satele izolate din Câmpia Transilvaniei sun locuri care pot fi numai bune pentru câteva zile de drumeție și relaxare. De exemplu, în zona dintre Nima Râciului și Milășel (comuna Crăiești) puteți hălădui liniștiți și chiar o să găsiți câteva lucruri care v-ar putea surprinde, mai ales că pe văilea acelea au mai rămas încă multe case foarte vechi, unele locuite altele abandonate, văruite într-un albastru specific, pe care localnicii îl numesc albastru de Râciu.

Valentin COVACIU

 

 

 

 

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Wizz Air amână operarea până în 2018, din cauza nefinalizării lucrărilor la aeroport

Pe site-ul operatorului aerian Wizz Air, singurul, de altfel, care avea curse de pe Aeroportul …