Rezoluţie la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului: Strategie şi finanţare pentru românii din Harghita, Covasna şi Mureş

Cursanţii la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului solicită, într-o rezoluţie care va fi înaintată autorităţilor statului, elaborarea unei strategii pentru asigurarea dreptului la identitatea naţională a românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, precum şi finanţarea asociaţiilor culturale româneşti şi interzicerea acţiunilor care contravin bunei convieţuiri din zonă.
În rezoluţia adoptată vineri, în ultima zi a manifestării, se cere elaborarea şi aprobarea unei „Strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din zonele în care aceştia sunt minoritari, precum şi pentru dezvoltare economică, prioritară pentru zona Covasna-Harghita”.
De asemenea, se solicită înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric, structură consultativă care să se ocupe cu sprijinirea acestora, să faciliteze accesul şi relaţiile directe între organele administraţiei centrale şi societatea civilă şi „care să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei, în elaborarea si aplicarea strategiilor menţionate”.
Participanţii la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au mai solicitat numirea unui consilier prezidenţial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare şi să coordoneze politicile guvernamentale privind românii aflaţi în dificultate culturală şi identitară şi finanţarea asociaţiilor culturale ale Forumului Civic al Românilor din Harghita Covasna şi Mureş, „după aceleaşi criterii şi direct proporţional cu suma alocată de Guvernul României fundaţiilor etnicilor maghiari din România”.
Totodată, se mai cere stabilirea prin lege a unor garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric minoritari de către autorităţile locale, precum şi asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă, în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale şi asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în administraţiei.
În rezoluţie se solicită formularea de către autorităţile de la Bucureşti „a unor reacţii ferme de respingere şi de condamnare a imixtiunilor Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României”, dar şi interzicerea finanţării din bani publici sau sprijinirii „manifestărilor, programelor, proiectelor sau acţiunilor de orice natură, care contravin intereselor naţionale ale poporului român, constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri”.
În rezoluţie se mai solicită „anchetarea şi anularea restituirilor ilegale de clădiri ce au aparţinut statului român din anul 1920, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania”.
Participanţii la lucrări au mai cerut alocarea de fonduri necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber, din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, înfiinţarea unei filiale a Academiei Române la Sfântu Gheorghe, reabilitarea unor clădiri ale Complexului Sportiv Naţional ‘Izvorul Mureşului’, aflat în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Sport, dar şi finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita.
Documentul va fi trimis Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului României, Guvernului României, precum şi partidelor parlamentare şi neparlamentare.

(Sursa: www.agerpres.ro)